Elaborarea bibliografiilor analitice exhaustive, consacrate scriitorilor români din toate epocile, se află încă într-o situaţie precară. Desigur, implică o muncă enormă de explorare atentă a arhivelor de manuscrise, de descoperire şi clasificare a corespondenţei emise şi primite, dar mai ales de parcurgere migăloasă a unei puzderii de periodice literare şi cotidiene la care au colaborat, îndeosebi a ziarelor de mare tiraj din perioada interbelică, în care au deţinut rubrici permanente pe prima pagină sau în interior, în spaţiile acordate literaturii şi artei, şi totodată de înregistrare a ceea ce s-a scris despre operele lor, scopul final fiind acela de a întocmi ediţii critice complete, fundamentale.
Astfel de bibliografii analitice cu greu pot fi realizate de o singură persoană. Totuşi, s-au obţinut câteva realizări valoroase şi de către un singur cercetător, dintre care amintim bibliografiile Mihail Kogălniceanu de Al. Zub, Nicolae Bălcescu de Horia Nestorescu-Bălceşti, G. Călinescu de Ion Bălu, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga şi Tudor Arghezi de Dimitrie Vatamaniuc. Avem şi unele bibliografii alcătuite de către un colectiv de istorici literari, ca Ioan Slavici de Teofil Bugnariu, Ioan Domşa şi Dimitrie Vatamaniuc, I. L. Caragiale de Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Rodica Florea, Dorina Grăsoiu, Stancu Ilin şi Dan C. Mihăilescu.
în acest domeniu, o lucrare monumentală, demnă de toată preţuirea, o constituie Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice, elaborată în cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu" al Academiei Române, de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nişcov, Mihaela Şchiopu şi Cornelia Ştefănescu, temporar mai colaborând Luminiţa Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleşu şi Ileana Verzea. Lucrarea a continuat, dintr-o altă perspectivă, Bibliografia analitică a periodicelor româneşti din perioada 1790-1858, realizată în şase masive tomuri de marii cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu şi Nestor Camariano. Bibliografia continuată în cadrul Institutului a pornit de la anul 1859 şi a mers, iniţial, până în 1918, acest an având o semnificaţie bine definită în periodizarea literaturii române, după primul război mondial intrând într-o lungă etapă a evoluţiei ei, calitativ superioară. în 1997, Institutul de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu" a inaugurat o nouă serie a acestei importante lucrări, extinzând Bibliografia într-o nouă perioadă istorică, dintre anii 1919-1944, perioada dintre cele două războaie mondiale, de mare avânt creator în literatura română şi de vastă deschidere spre valorile universale.
Cu câtva timp în urmă, a apărut volumul 8, la Editura Saeculum I. O., destinat literaturilor clasice: latină, latină medievală şi modernă, greacă, bizantină şi greacă modernă, finalul volumului cuprinzând un prim capitol despre literaturile slave, mai întâi literatura rusă. Noul volum conţine 6178 poziţii bibliografice, extrase din consultarea unui număr de 824 de periodice, nu numai din capitală şi din marile centre culturale din ţară, ci şi din alte localităţi. De asemenea, şi din periodicele din Basarabia, Bucovina de Nord şi Dobrogea de Sud, făcând parte din trupul României. Fişele sunt excelent redactate, cu o desăvârşită concizie, dar pe deplin edificatoare, cu o intuiţie exactă a sensurilor esenţiale specifice problemei respective, relevând şi contribuţia comentatorilor şi traducătorilor români. Fişele au fost dispuse conform clasificării zecimale internaţionale, pe genuri, alfabetic şi cronologic. Câteva exemple: articolul lui N. I. Herescu, Clasicismul latin faţă de vremea nouă, apărut în Adevărul literar şi artistic, nr. 207, din 23 noiembrie 1924: "Despre importanţa cunoaşterii "clasicismului latin" pentru evoluţia literaturilor contemporane ale popoarelor romanice. Autorul îşi propune să demonstreze într-o suită de articole cât de folositoare este pentru literatori asimilarea culturii clasice latine, ce rezultate poate aduce acest clasicism care fecundează sufletul modern - sufletul romantic în special - în ce are mai bunť". Din literatura greacă, articolul lui Mircea Eliade, Deucalion, publicat în Orizontul, nr. 7, din 11 februarie 1926: "Sunt amintite scrierile greceşti despre legenda potopului din timpul lui Deucalion, aparţinând lui Hellanicos, Pindar, Aristotel, Platon, Apollodor. Autorul analizează textul lui Lucian (secolul al II-lea d. H.), intitulat Despre zeiţa siriană. Din literatura bizantină, Constantin V. Predeanu traduce mai multe poeme ale Sfântului Grigore de Naziauz. Din literatura greacă modernă sunt traduşi îndeosebi Costis Palamas, Lambros Porfiras, Stefanos Dafnis, Grigorias Xenopulos.
De o maximă utilitate este Indicele de nume de la sfîrşitul volumului, care facilitează consultarea sa.
