În colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a apărut, la sfârşitul anului trecut, în ediţie bilingvă, o amplă selecţie din opera unuia dintre cei mai importanţi poeţi ai Greciei moderne. Născut la Brăila, Andreas Embirikos (1901-1975) şi-a petrecut primii ani în insula Syros şi apoi la Atena. În capitala Franţei, unde s-a aflat timp de un deceniu, i-a cunoscut pe poeţii suprarealişti René Laforgue şi André Breton. Revenit în ţară în 1931, între 1935 şi 1951 se ocupă cu psihanaliza (în care s-a iniţiat la Paris şi la Londra). Placheta sa de debut, Furnal, publicată în 1935, reprezintă actul de naştere al suprarealismului în Grecia, poetul născut la Brăila devenind principalul promotor al acestui curent în ţara sa. Plachetele apărute ulterior evidenţiază o detaşare de suprarealism şi adoptarea unei căi proprii, originale, în care imaginaţia şi inspiraţia se amalgamează într-un mod cu totul personal.
Ediţia românească ilustrează principalele momente ale evoluţiei poetului, de la începuturile suprarealiste până la anii maturizării şi consacrării. „Recurgând, în egală măsură, la materialul oferit de mitologia greacă şi de creştinism, Embirikos se înfăţişează ca profet al unei religii suprarealiste, ce îşi propune să concilieze contradicţiile din lume prin intermediul amorului carnal ridicat la rangul de principiu cosmic universal. Erosul nu mai apare însă singur şi biruitor ca odinioară, ci indestructibil legat de thanatos” – notează cu privire la ultima şi cea mai fertilă etapă de creaţie a poetului traducătorul Antologiei, Tudor Dinu, în studiul introductiv, care oferă coordonatele esenţiale pentru descifrarea personalităţii complexe a scriitorului cu rădăcini brăilene. Câteva poeme (ca în Amour-Amour) surprind imagini din „frumosul Bărăgan” şi „câmpurile înmiresmate ale Valahiei la vremea secerişului. Căpiţele se înalţă ca nişte cetăţi de aur împrejmuite de marea de grâu şi secerile fulgeră cu aşa un avânt şi aşa o vigoare, încât, dacă ar fi noapte, iar nu zi, ar fi doborât până şi stelele”.
Cititorul român, la prima întâlnire cu Embirikos, are la dispoziţie toate reperele necesare pentru a se apropia de opera fondatorului suprarealismului neoelen. În paralel cu pertinentul şi inspiratul studiu introductiv, această ediţie-eveniment cuprinde o cronologie cu principalele date bio-bibliografice. În eseul său la fel de inspirat intitulat Sunetul, sensul şi tăcerea în traducerea poetică: cazul lui Embirikos, profesorul canadian Jacques Bouchard, de la Universitatea din Montréal, ne împărtăşeşte dificultăţile cu care s-a confruntat în transpunerea în franceză a textelor lui Embirikos.
Deşi există în librării din decembrie 2013, cartea nu fusese însă prezentată publicului aşa cum s-ar fi cuvenit.. Lansarea din penultima zi a lunii mai, găzduită de recent-renovatul Centru Cultural Nicăpetre (secţie a Muzeului Brăilei) a constituit însă un eveniment de care îşi vor aminti cu emoţie toţi cei care s-au aflat în seara zilei de 30 mai în casa construită de unchiul poetului la începutul secolului 20. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa Excelenţei Sale Grigorios Vasilokonstantakis, ambasadorul Republicii Elene în România, a doamnei Eufrosyni Mita, coordonatoarea Biroului Economic al Ambasadei, a doamnei Maria Hristou, consul al Republicii Cipru la Bucureşti, ca şi a doamnei Ekaterini Sofianou, preşedinta Grupului de Companii SofMedica, unul dintre cei mai statornici promotori ai literaturii neoelene în România. Gazda evenimentului a fost prof.univ.dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăila.
Publicul, în rândul căruia s-au aflat numeroşi membri ai Comunităţii Elene din Brăila (preşedinte Haralambos Karavias), a urmărit cu interes acest eveniment dedicat uneia dintre cele mai strălucite personalităţi cu rădăcini în oraşul de la Dunăre.
Salutul ambasadorului grec, care s-a referit atât la fondatorul suprarealismului grec născut la Brăila, dar şi la grecii din Brăila de azi, care continuă tradiţia înaintaşilor lor, a fost urmat de intervenţia traducătorului Antologiei, conf.univ. dr. Tudor Dinu, coordonatorul Departamentului de Studii Neoelene al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti. La Editura Omonia, Tudor Dinu a realizat alte două ediţii bilingve (însoţite de studii introductive şi tabele cronologice) ale unor importanţi poeţi neogreci, precum Yannis Ritsos (2009) şi Nikos Engonopoulos (2011).. Pentru ediţia Engonopoulos a primit în 2012 Premiul „Rigas Velestinlis” acordat de Societatea Elenă a Traducătorilor de Literatură pentru cea mai bună traducere din opera unui autor grec într-o limbă străină. Tudor Dinu a trecut în revistă principalele coordonate ale vieţii şi operei lui Embirikos, urmărind drumul poetului spre suprarealism, dar insistând şi asupra altor faţete ale personalităţii scriitorului (a fost şi prozator) şi artistului (a lăsat o impresionantă operă fotografică).
Istoricul atenian Leonidas Embirikos (n.1957), fiul poetului, specialist în istorie modernă (cercetător la Centrul de Studii asupra Asiei Mici), a evocat, cu deosebită emoţie, momente din viaţa părintelui său, amintiri ale lui Andreas Embirikos – care vorbea cu duioşie limba română – despre oraşul natal, unde poposea an de an, din copilărie până în adolescenţă, verile cu familia în drum spre Rusia (mama lui Andreas era pe jumătate rusoaică), dar şi despre Bucureşti. Un eveniment petrecut în 1934 pe teritoriul României – muşcătura unei pisici turbate la Galaţi – unde venise să-şi ia adio de la meleagurile natale pentru că urma să plece pentru totdeauna în America, – i-a schimbat destinul. Nevoit să rămână internat timp de trei luni într-un spital din capitala României, Embirikos renunţă la intenţia de a emigra în America şi se întoarce în patrie. Leonidas Embirikos a citit în premieră un poem (inedit, descoperit recent în arhiva poetului crezută multă vreme pierdută), tradus pe loc de Tudor Dinu, în care sunt evocate meleagurile româneşti. Versurile care răsunau acum prima dată în Casa Embirikos au impresionat şi fermecat asistenţa. Leonidas Embirikos s-a referit totodată la prieteniile cu alţi confraţi ale tatălui său (Nanos Valaoritis, Odysseas Elytis – care i-a fost şi naş la a doua căsătorie) şi la opţiunile de stânga ale acestuia – opţiuni specifice întregii mişcări suprarealiste europene – care i-au atras însă arestarea şi luarea ca ostatic, la sfârşitul anului 1944, chiar de către o grupare comunistă.
Între oaspeţii străini la evenimentul Embirikos s-a aflat şi profesorul canadian Jacques Bouchard, membru al Academiei de Litere şi Ştiinţe Umaniste a Societăţii Regale din Canada, membru de onoare al Insitutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, binecunoscut lumii ştiinţifice româneşti prin preocupările sale legate de elenismul din România şi îndeosebi de secolul fanariot şîn 2006 a apărut în limba română, la Editura Omonia, lucrarea Nicolae Mavrocordat. Domn şi cărturar al Iluminismului timpuriu (1680-1730)ţ. Traducător el însuşi din Embirikos şi autor al unui volum de eseuri dedicate suprarealistului grec, Jacques Bouchard a prezentat, în eseul intitulat „Elogiu traducă torului”, dificultăţile aparent insurmontabile ale traducerii de poezie în general şi ale traducerii poeziei lui Embirikos în special, dificultăţi pe care, în opinia sa, Tudor Dinu le-a depăşit cu succes. „Modernitatea iniţială a unui Konstantinos Kavafis – afirmă Jacques Bouchard– este confirmată de modernitatea subversivă a marelui suprarealist şi psihanalist Andreas Embirikos, în fine tradus în mod magistral în limba română de profesorul Tudor Dinu. Elogiul traducătorului găseşte în acest tânăr neoelenist exemplul ideal al traducătorului care stăpâneşte pe deplin vaste cunoştinţe de limbă, fiind înzestrat cu talent poetic la înălţimea creaţiei verbale şi muzicale a magnificului Embirikos. Tudor Dinu a ştiut să aleagă din opera poetică a lui Andreas Embirikos piesele al căror ecou sonor îl recreează pentru cititorul român în originalitatea creatoare a acestei voci unice a poeziei neoelene. Dorim din toată inima ca publicul român să aprecieze la justa valoare acest tur de forţă al traducerii poetice şi salut printrun elogiu binemeritat pe Tudor Dinu, traducătorul în limba română al lui Andreas Embirikos, poetul grec născut în Brăila.”
Să sperăm că opera poetică a lui Andreas Embirikos va capta interesul publicului român iubitor de poezie tot aşa cum s-a întâmplat recent la Brăila.
La începutul lunii iunie, prietenii bucureşteni ai literaturii neoelene au avut prilejul să se întâlnească cu un scriitor grec al cărui nume este emblematic pentru literatura neoelenă actuală. Dimosthenis Kourtovik (n.1948) s-a aflat la Bucureşti, ca oaspete al Departamentului de Studii Neoelene al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti şi al Editurii Omonia. Pretextul l-a constituit apariţia, la sfârşitul anului trecut, a ediţiei bilingve Săvârşitus- a. Douăzeci şi una de istorii despre veacul ce se duce. Este a doua carte a autorului apărută în România după romanul Nostalgia demonilor (apărut în 2001 în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia, cu un cuvânt-înainte al autorului la ediţia românească).
Prozator (cultivă romanul şi nuvela), critic literar – scrie cronică de întâmpinare la cotidianul „Ta Nea”, impunându-se ca una dintre cele mai autorizate voci ale domeniului – , eseist, traducător (cunoscător a 8 limbi europene, între care şi cele nordice, a semnat un număr impresionant de tălmăciri strânse în peste 60 de cărţi), Dimosthenis Kourtovik „este una dintre cele mai complexe personalităţi pe care le-a odrăslit lumea greacă a literelor în ultima jumătate de veac” (Tudor Dinu).
A doua ediţie românească din creaţia lui Dimosthenis Kourtovik constituie o premieră – ea înregistrează debutul a şapte tineri traducători absolvenţi ai masteratului de neogreacă, al căror nume ar trebui amintit, fie şi numai pentru încurajare, aici: Andra Fermuş, Cătălina Ionescu, Andreea Ghiţă, Bogdan Bălăceanu, Diana Dănilă, Edith Uncu, Diana Grigorescu. Proiectul a fost coordonat de profesorul Tudor Dinu, care semnează şi cuvântulînainte, iar materializarea lui într- o elegantă ediţie bilingvă, cu ilustraţii, a fost posibilă datorită entuziasmului unui distins om de afaceri şi intelectual grec, Georgios Galanakis, care sprijină de mai mulţi ani Departamentul de Studii Neoelene cu şase burse. Domnului Georgios Galanakis i se datorează şi organizarea, la 3 iunie a.c., a evenimentului de lansare a cărţii semnate de tinerii traducători, eveniment găzduit generos de Ambasada Republicii Elene din Bucureşti.
Despre volumul Săvârşitu-s-a – eseuri al căror punct de plecare îl constituie fotografii mai mult sau mai puţin celebre care, grupate în şapte mari secţiuni tematice (istoria, propaganda, oamenii, războiul, amorul, moartea, lumea), recompun momente din istoria zbuciumată a secolului XX (între ele figurează şi evenimentele din decembrie 1989 din România) - au vorbit Excelenţa Sa Grigorios Vasilokonstantakis, ambasadorul Greciei în România, coordonatorul proiectului şi al Departamentului de Studii Neoelene, Tudor Dinu, prof.univ. dr. Ioan Scurtu, istoric, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, şi autorul, care, cu aceleaşi imbatabile arme practicate în literatură, dar şi în viaţa reală – ironia şi parodia –, a fermecat auditoriul, între care se aflau neoelenişti, traducători de literatură neoelenă din mai multe generaţii, investitori greci în România. În final domnul Georgios Galanakis a anunţat un nou program de burse şi un nou proiect de traducere şi editare – o antologie de proză scurtă neoelenă a ultimelor decenii, realizată de exigentul critic Dimosthenis Kourtovik – titlu aşteptat, dat fiind că până acum au apărut în română două antologii de proză scurtă ale clasicilor neogreci. Din creaţia prozatorului Kourtovik se află în pregătire cel mai recent şi mai discutat roman al său – Ce caută barbarii, tradus tot de o absolventă a masteratului de neogreacă.