Magna cum laude
Astăzi, cînd engleza este folosită ca limbă universală nu numai la colocviile internaţionale, ci şi în conversaţii electronice particulare, este greu de imaginat că, în tot evul mediu şi pînă în secolul al XVII-lea, prietenii "intelectuali" de prin toate colţurile Europei îşi scriau lungi scrisori în latină şi se amuzau cu jocuri stilistice în limba lui Horaţiu. Dacă în mediile studenţeşti de odinioară, fie ele sau nu umaniste, cunoaşterea latinei era o condiţie sine qua non, şcolile şi universităţile din secolul al XXI-lea au exilat latina la subsolul cărţilor, în notele şi trimiterile bibliografice. Cu toate acestea, nici acolo, la subsol, latina nu e întotdeauna folosită adecvat, iar studenţii care îşi pregătesc lucrările de diplomă nu ştiu să se descurce între op.cit., ed. cit., loc.cit., id. şi ibid.
Editura Humanitas Educaţional vine în întîmpinarea tuturor celor care au probleme cu folosirea corectă a formulelor latineşti şi eline, cu un concis şi util Dicţionar de cuvinte şi expresii. Latura didactică a prezentului dicţionar este evidentă, în primul rînd prin selecţie şi în al doilea rînd prin structură. Cititorul are la dispoziţie originalul grec sau latin, traducerea, cîteva repere gramaticale esenţiale şi un context românesc în care să observe cum se utilizează "pe viu" aceste cioburi de limbi "moarte". Astfel se poate vedea de pildă cum cuvîntul grecesc hybris, feminin, este utilizat şi utilizabil în limba română ca substantiv masculin sau în ce constă diferenţa dintre mathesis şi paideia. Exemplificările sînt luate frecvent din cărţi româneşti contemporane, de la Opera lui Tudor Arghezi de Nicolae Balotă la Minima moralia de Andrei Pleşu. (În paranteză fie spus, dat fiind că este citată în bibliografie, sintagma minima moralia n-ar fi stricat să fie inclusă în dicţionar). Faţă de alte lucrări de gen apărute de-a lungul anilor, care cuprind doar expresiile greceşti şi latineşti, eventual comentate, dicţionarul alcătuit de Cristina Popescu şi Ecaterina Creţu are în plus un util capitol de abrevieri latineşti, de la cele frecvent utilizate, ca a.c., anni curentis: "(la data de…) a anului în curs", pînă la unele pe care le ştiu doar iniţiaţii. Dacă găsiţi într-un dulăpior cu medicamente o sticluţă pe care scrie s.s.v. e preferabil să nu-i înghiţiţi conţinutul: substanţa stă sub signo veneni, "sub marca otrăvii".
Utile dulci
Eşecurile în domeniul educaţiei se explică în bună măsură prin incapacitatea de a folosi în mod adecvat componenta ludică" – scrie Solomon Marcus în prefaţa noii sale cărţi Jocul ca libertate, al cărei "public ţintă" pare a fi tagma elevilor, studenţilor şi profesorilor. Într-adevăr, atîta timp cît elevii vor fi învăţaţi de mici că orele de clasă înseamnă constrîngere, osteneală şi plictiseală, iar recreaţia joc şi libertate, nu se pot aştepta progrese şi performanţe şcolare. Abia cînd jocul, cu componenta lui de libertate, pe care o subliniază cartea lui Solomon Marcus, va fi integrat în mod inteligent în învăţămînt, elevii vor participa cu mai mult entuziasm la ore.
Micul tratat al profesorului Solomon Marcus este el însuşi un amestec bine dozat de ludic şi grav, de informaţie, creativitate şi amuzament. Homo ludens este privit în cîteva dintre ipostazele sale principale. De la jocurile hazardului la jocul de şah, de la jocurile eredităţii la jocurile sportive (fotbalul şi tenisul), totul este pus "sub lupă" şi transformat în învăţătură uşor asimilabilă. Binecunoscut pentru modul convingător în care a prezentat întotdeauna apropierea dintre literatură şi matematică, domenii pe care prejudecata comună le desparte, Solomon Marcus "se joacă" şi de data aceasta în şi cu cele două spaţii. Scriitori ca Tudor Arghezi, Umberto Eco, Eugen Ionescu, Herman Hesse, Unamuno se întîlnesc sub cîte o umbrelă comună (teoria jocului, paradoxul, hazardul etc.) cu nume celebre din zona logicii şi a matematicii: David Hilbert, René Thom, Alfred Tarski, Bertrand Russel, N. Rashevsky. Nu lipsesc, desigur, figurile duble, matematicienii literaţi începînd cu Pascal şi Lewis Carroll-Charles Dodgson şi ajungînd la Dan Barbilian-Ion Barbu şi la profesorul Moisil, maestru al paradoxului, figură mitică dragă autorului şi-a dedicat un articol chiar în numărul trecut al României literare n.red.ţ.
Cartea lui Solomon Marcus pare a fi fost terminată de curînd şi conţine nenumărate referiri la actualitate. Aşa se explică cum unul dintre jocurile colective pe care le comentează autorul nici nu este încă neîncheiat: loteria "6 din 49". Dacă vreţi să cîştigaţi la loto, nu strică să citiţi teoria matematică a acestui joc din cartea Jocul ca libertate.
Magister ludi
Probabil că de la Tudor Arghezi, care-şi asocia familia în scrierea unor poveşti pentru copii (la Piatra Piţigoiului s-au căznit "doi copii, o mamă şi un om"), literatura română nu mai are, pînă la Ilinca, Andrei şi Călin Mihăilescu, basme cu autor colectiv şi familial. Don Global suit pe cal este o culegere de basme postmoderne cu trei autori, capul familiei fiind, desigur, maestrul jocului. Iar maestrul maestrului este, fără îndoială, inventatoruil ţării minunilor şi a Alisei ei. Iată-i pe autori, într-o prezentare neconvenţională, cum este, de altminteri, întregul volum: Ilinca "are zece ani şi e balerină. Ea poate să arunce şi să prindă o minge de tenis cu mîna dreaptă (şi cu stînga, de asemenea, adică e ambidextră, nu-i aşa?). Deviza ei este «Nu (vreau să) am nici o deviză» ". Andrei "are nouă ani şi o mie de poante. Săltat pe ele, tocmai sare în clasa a IV-a. Are centură neagră la Nintendo. Deviza lui e «Sînt curajos ca un haios vînjos»". Iar tatăl, Călin "e ceva mai mare", ar vrea să fie din nou copil, iar deviza lui este un paradox minunat: "Dacă nu te mişti, te rătăceşti". Poveştile pe care le inventează cei trei autori sînt comice, absurde, actuale (Don Global este, desigur, eroul mitic al globalizării), cu o recuzită diversificată cu obiectele secolului XXI, în care intră aspiratorul, reclama, "Black Hole" şi sticla de pepsi. După ce au citit extraordinara Enciclopedie a zmeilor a lui Mircea Cărtărescu, cititorii care au între 10 şi 110 ani sînt antrenaţi pentru întîlnirea cu eroii noilor basme, cu încercările, cruzimile şi gingăşiile lor cu tot. Oricum, un lucru este cert: vechii eroi au devenit obiecte de muzeu, copilăria şi-a schimbat repertoriul.
Cristina Popescu, Ecaterina Creţu, Dicţionar de cuvinte şi expresii latineşti şi eline în contexte literare româneşti. Abrevieri latineşti, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 164 pag.
Solomon Marcus, Jocul ca libertate, Colecţia "Ludica", Editura Scripta, Bucureşti, 2003, 288 pag.
Ilinca, Andrei şi Călin Mihăilescu, Don Global suit pe cal, Ilustraţii de Sasha Meret, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003, 64 pag.
