S-a stins din viaţă Ion Murgeanu,
autor reprezentativ pentru poezia
şi proza generaţiei ‘60.
Născut pe 7 iunie 1940 în
comuna Zorleni din judeţul Vaslui,
a debutat cu versuri în „Flacăra
Iaşului”, în 1959. După numai trei
ani, a fost întîmpinat critic în Cronica
optimistului a lui G. Călinescu,
care făcea vorbire despre un
temperament liric „solar”.
Sub semnul acestei recunoaşteri
a stat, ulterior, întreaga operă a
lui Ion Murgeanu, fie ea lirică
(Repaose, 1969, Confesiunea,
1970, Datoria, 1972, Poeme
europene, 1980, Tratatul despre
spini şi alte poeme, 1982, Turnul
onoarei, 1984) ori prozastică
(Edenul, 1980, Via, 1984). Cu Ion
Lazu a purtat un dialog epistolar, editat sub titlul Himera literaturii.
A colaborat cu poezie, proză şi texte de critică literară la principalele
reviste culturale, de la „Contemporanul” şi România literară la „Viaţa
Românească” şi „Steaua”.
Prin dispariţia lui Ion Murgeanu, Uniunea Scriitorilor din România
şi lumea noastră literară suferă o grea pierdere.
