Scrie un cronicar de la „Le Nouvel Observateur”: „Suntem tentaţi să trimitem responsabililor politici, celor de stânga îndeosebi, o rugăminte. Zi de zi în acest mijloc de august i-am văzut atraşi în jocul marelui aparat mass-media – mai ales audiovizual şi digital – care, fără creier şi fără pilot, n-are nimic de-a face cu jurnalismul. Câte zvonuri, bârfe, fleacuri, unele mai stupide decât altele, mai avem de ascultat? Câte aproximări fără urmare şi rumori fără alt interes decât alimentarea unui zgomot de fond?” Îi ţine hangul, în acelaşi număr, un altul: „În fiecare an, e acelaşi lucru. O dată cu vara, vine o perioadă goală a actualităţii în care nu se întâmplă nimic. Cu consecinţa că evenimentul cel mai neînsemnat capătă o importanţă fără măsură. Simplul fapt că massmedia au crezut de cuviinţă să decripteze non-vacanţa puterii din fruntea statului – primul-ministru revenit din vacanţă ca să preia ştafeta de la preşedintele plecat într-un orăşel din periferia pariziană – e suficient să explice amploarea fenomenului.” Faptul că în marea Franţă mass-media se comportă ca şi în mica Românie să fie oare de natură a ne consola de vidul mediatic estival (şi nu numai!) de la noi? România altfel, domnule Boia?