Au trecut trei ani de când nu am mai verificat noutăţile lingvistice din limbajul micii publicităţi. Treptat, dar inevitabil, acesta se înnoieşte, reflectând ultimele schimbări de mentalitate, de standard al vieţii, sau pur şi simplu inovaţiile în inventarul său de clişee superlative şi eufemistice. Un sondaj în cîteva dintre cotidienele româneşti centrale (EZ = Evenimentul zilei, 3344, 3345, 2003; RL = România liberă, 3875, 2002; JN = Jurnalul naţional, 3003, 3013, 2003, L = Libertatea, 3843, 3854, 2003) confirmă în primul rînd ceea ce ni se părea chiar pe la începutul anului 2000 o vagă tendinţă stilistică, de alegere lexicală persuasivă: triumful inteligenţei. Adjectivul inteligent a devenit un epitet tipic al ofertelor de serviciu: transferat de la indivizi "selectăm persoane inteligente" (L 3843), "persoane inteligente, seriozitate" (JN 3013) - la tipul de muncă, nedefinit mai îndeaproape - "activitate inteligentă", "activitate inteligentă, excelent plătită" ( EZ 3345, L 3843); cuvîntul apare adesea chiar adverbializat: "Munceşte inteligent" (EZ 3345); "Cîştigaţi 500 muncind inteligent 2-3 ore/zi" (EZ 3345); "Vrei să câştigi mulţi bani inteligent"? (L 3843). Clişeul s-a impus, probabil, datorită fericitei întîlniri dintre modelul american de eficienţă şi prestigiul folcloric al deşteptăciunii naţionale. În domeniul profesional, cîteva epitete marcate de conotaţia de modernitate revin constant pentru a caracteriza salariul: "salariu atractiv", "salariu atractiv şi stimulativ" (EZ 3345), "salariu motivant" (RL 3875). În descrierea calităţilor cerute de profilul unor ocupaţii se manifestă o interesantă tendinţă de precizie şi de categorizare a inefabilului: "prezenţă plăcută şi de tip business" (RL 3875). Cea mai mare varietate de perifraze eufemistice se înregistrează, desigur, în câmpul prostituţiei ("masaj, companie", "companie discretă" etc.); anumite "prestări servicii" sînt în schimb incredibil de directe şi uşor neliniştitoare: "Aveţi de recuperat bani sau bunuri de la firme, stat sau persoane? Profesionalism şi eficienţă" (EZ 3345).
În anunţuri apar din cînd în cînd obiecte de vînzare surprinzătoare: "baltă cu peşte" (L 3854), "vindem struţi familii sau cu bucata" (EZ 3345). Mica publicitate încearcă să producă sloganuri - "Slăbeşte sănătos, rapid, delicios" (L 3854) şi practică (din comoditate sau cu intenţii eufemistice) elipsa lexicalizată care a redus sintagma second hand la simplul second: "staţii totale noi şi second" ( JN 3003); "calculatoare (...) noi, second, en gros, en detail" (3013). Limbajul vrăjitoresc continuă să amestece stilul basmelor - "fusul fermecat" - cu exprimările inculte, eventual pleonastice - "mediatizată în toată mass-media" şi cu un registru modern, neologistic, cult: "declin în afaceri", "boli inexplicabile" (JN 3003).
Funcţia convenţională a anunţurilor nu este totdeauna transparentă din formularea lor, aşa că precizările care apar uneori furnizează indicii semnificative asupra presupoziţiilor din texte: între anunţurile de vânzări, folosirea persuasivă a particulei chiar pune în dubiu sinceritatea tuturor celorlalte mesaje: "Novaprest chiar vă cumpără apartamentele"; "Novaprest chiar cumpără case, apartamente, vile" ( EZ 3345). Asemănător e rolul negaţiei sau al prefixelor negative, care sugerează că autorii lor propun singura excepţie de la o regulă generală: "Angajăm tinere pentru videochat neerotic" (RL 3875).
Din punct de vedere strict lingvistic, extrem de interesante rămîn numele de profesii utilizate în anunţuri. Rubricile de oferte de serviciu cuprind, alături de vechile terminologii ( motostivuitorist), multe inovaţii neoficiale, care ilustrează tendinţele uzului. Găsim repetîndu-se frecvent derivatul pizzar - "pizzar cu experienţă" (RL 3875) , pe care l-a înregistrat recent Camelia Uşurelu într-un articol dedicat chiar acestui subiect ("Numele de profesiuni în limba română actuală. Exprimarea genului şi a numărului", în volumul Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, coordonator Gabriela Pană-Dindelegan, EUB 2002). Modelul de derivare e productiv termenii intrînd, din punct de vedere semantic şi formal, în paradigma lui bucătar, cofetar aşa că putem găsi (căutat de un "Bar-restaurant") şi un "shaormar" (RL 3875). Oricum, pizzar alternează cu o figură mai complexă cea de pizzar-bucătar sau cu corectul, dar mai pedantul "preparator pizza". Cea mai spectaculoasă demonstraţie de imperturbabilă înnoire a limbii şi de aplicare fără scrupule şi reticenţe a analogiei ne-o oferă anunţul: "Căutăm manechini / manechine, hosteri / hostessuri şi interpreţi / interprete" (RL 3875). Perechile de termeni nu lasă loc pentru îndoială: e vorba de nume de profesii specializate în funcţie de sexul persoanelor. Cuplul central cuprinde un englezism relativ răspîndit în ultima vreme, hostess: nume de profesie feminină, la care se constată (ca şi la mai cunoscutele miss sau top-model) dificultatea de adaptare morfologică din cauza finalei consonantice, imposibile în română pentru feminine. Contradicţia persistă: forma hostessuri, adaptată ca substantiv neutru, marcată de desinenţa de plural -uri, este asociată cu o semnificaţie tipică femininelor ( nume de profesie feminină). Mai mult: se reface un masculin hoster prin analogie cu numeroasele împrumuturi sau derivate în care -er apare ca sufix de agent pentru persoane de sex masculin (rocker, rapper, zvoner etc.).
