Caricaturistul Ion Barbu nu este numai caricaturist. Înfiinţează reviste şi edituri, organizează festivaluri, descoperă tineri talentaţi, îi însufleţeşte pe alţi artişti, care suferă de blazare, iniţiază afaceri (cu profit mai mult cultural decât financiar). A susţinut-o, de pe vremea când era o necunoscută, pe originala cântăreaţă Ada Milea. A predat studenţilor cursuri despre utilizarea caricaturii în presă. A înfiinţat nu demult Editura Ha, Ha Ha la Petrila, oraş din care el şi fratele său, Mihai Barbu, au făcut una din reşedinţele culturii române.
           
Când mă întâlnesc cu Ion Barbu şi îl văd plin de idei şi angajat în tot felul de acţiuni culturale, trăznite şi simpatice, toate generate de un discret sentiment al responsabilităţii faţă de ce se întâmplă în România, mă simt contaminat de tinereţea lui inepuizabilă, de elanul său, de generozitatea cu care îşi antrenează în asemenea acţiuni prietenii şi cunoscuţii (inclusiv pe supertalentata Mihaela Şchiopu, care este însă ea însăşi un centru de energie şi nu are nevoie de prea multe pledoarii ca să se entuziasmeze).
          
Ultima oară l-am întâlnit pe Ion Barbu la Târgul de Carte de la Bucureşti. Mi-a dat cele mai recente cărţi realizate de el, în număr de trei. Mai avea pentru vizitatorii târgului cărţi poştale cu imagini şi inscripţii de un umor nebun (pe una este reprezentată, de exemplu, "România foarte mare" - o reproduc chiar în această pagină, fiindcă mi-ar fi greu s-o descriu), ca şi maieuri cu caricaturi şi texte, şi ele foarte hazoase.
          
Cele trei cărţi sunt:
          
Dicţionarul cinicului aproape perfect, Petrila, Ed. Ha, Ha Ha, 2003. Cuprinde fraze extrase din mari cinici ai literaturii universale (sau din mari scriitori accidental cinici), însoţite de caricaturi inteligente şi caustice realizate de Ion Barbu. Pe copertă este desenată - tot de Ion Barbu - moartea cu o coasă în mână, iar pe pieptul ei scrie: "C’est la vie".
          
Antologia poeziei româneşti de la S la XXL, ediţie alcătuită şi îngrijită de Ion Barbu, Petrila, Ed. Ha, Ha Ha, 2003. Poemele sunt "comentate" ingenios de caricaturi aparţinând unora dintre cei mai valoroşi graficieni contemporani (printre care se numără, bineînţeles, şi Ion Barbu).
          
Tratat de rienologie - 2, literatură caricatură de sertar. Petroşani, Ed. Genesis, 2002. Este vorba de texte ale lui Ion D. Sîrbu ilustrate, comprehensiv şi cu mare vervă... grafică, de Ion Barbu.
          
Pe un tricou (roşu) pus în circulaţie de Ion Barbu stă scris: "Ultimul tricou al lui Nicolae Ceauşescu, întâiul tricou al lui Ion Iliescu". Mi-am luat şi eu unul, dar nu-mi vine, e prea mic. Domnule Ion Barbu, folosesc acest prilej, ca să vă rog: faceţi şi numere mai mari Sau vreţi să-l poarte numai Ion Iliescu?