Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

tabela de marcaj:
generalul Ilie de la sculărie de Horia Alexandrescu

cu siguranţă n-aţi uitat episodul din aprilie, de la Constanţa, când Ilie Năstase, căpitanul nejucător al echipei de FedCup a României, era scos în afara arenei în urma circului făcut de jeluitoarea Johanna Konta. Cum sper că n-aţi uitat nici cum vreo doi gazetari pârâţi, eşuaţi în cronica sportivă direct din zona de parascovenii, s-au repezit la Marele Ilie, în loc să-l spurce pe arbitru. Iar dacă şi în presa de la Bucureşti s-au găsit judecători peltici şi chipurile principiali, nedreptatea s-a soldat cu încă o decizie scandaloasă: lui Ilie i s-a interzis accesul în tribune la Wimbledonul din luna mai. Apoi, deşi Brexitul începuse să curgă, hop şi francezii cu embargoul similar, ca să se vadă că... noblesse oblige , în amintirea celor două titluri cucerite de Năstase la Roland Garros! Ulterior, englezii au încercat să dreagă busuiocul, invitându-l pe Ilie la Turneul Campionilor din toamnă, dar dublul finalist de la Wimbledon şi-a refuzat cu demnitate voiajul londonez. În schimb, a fost la Madrid, în tribuna de onoare, alături de Manuel Santana şi Nadia Comăneci, invitat fiind de Ţiriac, care a înfruntat astfel criticile Federaţiei Internaţionale de Tenis, după ce înaintase propriul protest la ITF, la momentul suspendării lui Năstase. Şi tot în toamna asta a mai fost ceva, de-a dreptul remarcabil, când şeful diplomaţiei cehe i-a propus lui Ilie Năstase să devină consulul onorific al Cehiei în România, ceea ce marele jucător român a acceptat cu bucurie, declarând, potrivit Associated Press: „Este o mare onoare. Ţara mea nu mi-a oferit această şansă, dar dumneavoastră mi-aţi oferit-o şi apreciez acest lucru“...

De fapt, Ilie Năstase a fost şi continuă să fie, de ani şi ani de zile, mai mult decât orice ambasador şi de-o mulţime de miniştri de Externe. Putea să rămână oricând şi oriunde, atât înainte, cât şi după 1989, dar a ales mereu România. Şi o face în continuare. A fost, parcă dintotdeauna, ofiţer al Armatei Române, dar unul cu totul special, care şi-a purtat haina militară cu o mândrie rarissimă, onorând-o ca nimeni altul, dintre nu puţinii noştri mari campioni care şi-au încheiat carierele sportive cu grade înalte de ofiţeri. El, însă, rămâne unic, cum a fost şi pe terenul de tenis, iar de ani buni este o prezenţă obişnuită atât la Ziua Marinei de la Constanţa, cât şi la Parada Militară de 1 Decembrie, întotdeauna în ţinuta de general cu două stele al Armatei Române. L-am văzut apărând în uniforma militară chiar şi în tribună la...Roland Garros, nu ştiu dacă nu cumva o fi fost aşa, vreodată, şi la Wimbledon, dar, dacă mă întrebaţi de ce, v-aş răspunde ca Ilie Moromete: „Ca să se mire proştii!“ Nu de alta, dar cei din tribune care nu-l cunosc pe Ilie Năstase şi nu ştiu nici că e general fie sunt ignoranţi, fie proşti de-a binelea! Şi-atunci, cum ne-am putea explica că la acest 1 Decembrie i s-a refuzat accesul în tribuna oficială de la Arcul de Triumf? S-a spus că nu avea invitaţie şi nici „nu era pe listă“. Dar cine-o fi făcut lista şi cine-o fi trimis invitaţiile, deşi, între noi fie vorba, chiar are nevoie generalul Ilie Năstase de vreo invitaţie de acces, undeva, în România?! Nici ca glumă (proastă) nu e de conceput aşa ceva. Pentru tot ce a dăruit României Ilie Năstase, pentru tot ce reprezintă el în istoria tenisului şi a sportului românesc, dar şi pentru credinţa cu care şi-a slujit ţara şi haina militară, generalul Năstase trebuie cunoscut, recunoscut şi respectat. Chiar mă gândesc că, exact cu gândul la el, Adrian Păunescu a scris „Balada lui Ilie de la sculărie“, din care citez ultimele două strofe:

„A trecut regina Angliei pe aci,
c-o suită mare şi cu protocoale,
m-am retras în umbră spre-a nu stingheri
şi-am simţit genunchii cum îmi pică moale.

Când am auzit-o cu cât interes
îşi întreabă Curtea că ar vrea să ştie
cine-i bâtrânelul purtător de fes
de lângă Ilie de la sculărie!“...

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara