La Alba Iulia, în seara zilei de 9
iunie, s-a desfăşurat ediţia a
VI-a a Galei poeziei române
contemporane, Lista lui Manolescu,
ediţie apreciată (de cei care
au participat şi la precedentele) ca
fiind cea mai reuşită de până acum.
Care au fost ingredientele acestei
izbânzi? Să le luăm pe rând.
În primul rând, desigur, a contat
poezia autorilor invitaţi la Gală: au
fost registre, formule expresive, feluri
de a înţelege poezia şi de a o citi (ori,
chiar, de a o interpreta) foarte diferite,
dar care, însumate, au dat impresia
de lirism viu şi au mişcat auditoriul.
Au citit (sau au recitat) din versurile
lor poeţi din trei generaţii şi din tot
spaţiul românesc (ordinea este
alfabetică): Gabriel Chifu, Vasile Dan,
Marian Drăghici, Horia Gârbea, Ovidiu
Genaru, Ion Horea, Medeea Iancu,
Vasile Igna, Ioan Moldovan, Olimpiu
Nuşfelean, Aurel Pantea, Maria Pilchin,
Ioan Es Pop, Ion Pop, Nicolae Prelipceanu,
Liviu Ioan Stoiciu, Arcadie Suceveanu,
Robert Şerban şi Călin Vlasie. Să
reamintim modul cum se face selecţia protagoniştilor: nouă critici literari
(şi anume, Vitalie Ciobanu, Al.
Cistelecan, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Gheorghe
Grigurcu, Gabriela Gheorghişor, Irina
Petraş şi Răzvan Voncu) au propus fiecare câte 20 de poeţi pentru Gală.
A rezultat o listă cu peste o sută
de nominalizări (într-o plajă de
maximum opt voturi primite şi minimum
un vot primit). Dintre acestea,
selecţionerul Galei a ales, în ordinea
voturilor, dar şi în funcţie de disponibilităţi,
participanţii la recital.
A contat apoi publicul: circa trei
sute de oameni care au venit la această
reuniune culturală de bunăvoie, atraşi
de poezie şi de muzică şi care au
urmărit spectacolul timp de aproape
trei ore, fără să arate plictiseală ori
indiferenţă, ci, dimpotrivă, răsplătind
cu calde aplauze evoluţia celor de pe
scenă, din primul şi până în ultimul
minut. A contat, desigur, prestaţia
moderatorului Galei, Nicolae Manolescu:
a fost un amfitrion elegant, relaxat
şi, totodată, atent cu fiecare poet
în parte şi bun cunoscător al poeziei
fiecăruia. Au contat, să nu uităm,
locul unde şi timpul când s-a desfăşurat
manifestarea: în aer liber, într-un
spaţiu cu însemnate valenţe simbolice
(pe strada pietonală din faţa Sălii
Unirii din Cetatea Alba Iulia), într-o
perioadă a anului când e multă lumină
şi când înfloresc teii (aşa se face că
versurile se amestecau cu mirosul
de tei şi cu sunetele clopotelor de
la catedralele din apropiere).
A contat şi muzica de calitate care
a însoţit poezia: Liviu Cernat (vioară), Ovidiu Pârjol (pian) şi soprana Raluca Lucia Cîmpean (o voce impresionantă).
În fine, dar nu cel de pe urmă, a contat
prezenţa lui Ion Caramitru, care a
asigurat copertele memorabile ale
reuniunii literar-muzicale: el a deschis
şi a închis gala recitând fragmente
din proza lui Eminescu, dar şi versuri
de Nichita Stănescu. Actorul a fost
strălucit, reuşind să pătrundă adâncimile
textelor şi să dea la iveală înţelesurile
ascunse, tulburătoare, încât crea
impresia nu doar că interpretează
texte date, ci că le reînsufleţeşte,
le rescrie pentru noi, îmbogăţitor,
coautor cu poeţii.
Ca la fiecare Gală, moderatorul a
mulţumit instituţiilor care, prin sprijinul
lor financiar şi organizatoric, au făcut
posibilă această manifestare culturală
de mare ţinută a Uniunii Scriitorilor:
Ministerului Culturii şi doamnei
ministru Corina Şuteu, Consiliului
Judeţean Alba şi preşedintelui
Ion Dumitrel.
La revedere, peste un an, la ediţia
cu numărul şapte.