La Alba Iulia, în seara zilei de 9 iunie, s-a desfăşurat ediţia a VI-a a Galei poeziei române contemporane, Lista lui Manolescu, ediţie apreciată (de cei care au participat şi la precedentele) ca fiind cea mai reuşită de până acum. Care au fost ingredientele acestei izbânzi? Să le luăm pe rând.

În primul rând, desigur, a contat poezia autorilor invitaţi la Gală: au fost registre, formule expresive, feluri de a înţelege poezia şi de a o citi (ori, chiar, de a o interpreta) foarte diferite, dar care, însumate, au dat impresia de lirism viu şi au mişcat auditoriul. Au citit (sau au recitat) din versurile lor poeţi din trei generaţii şi din tot spaţiul românesc (ordinea este alfabetică): Gabriel Chifu, Vasile Dan, Marian Drăghici, Horia Gârbea, Ovidiu Genaru, Ion Horea, Medeea Iancu, Vasile Igna, Ioan Moldovan, Olimpiu Nuşfelean, Aurel Pantea, Maria Pilchin, Ioan Es Pop, Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu, Arcadie Suceveanu, Robert Şerban şi Călin Vlasie. Să reamintim modul cum se face selecţia protagoniştilor: nouă critici literari (şi anume, Vitalie Ciobanu, Al. Cistelecan, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Gheorghe Grigurcu, Gabriela Gheorghişor, Irina Petraş şi Răzvan Voncu) au propus fiecare câte 20 de poeţi pentru Gală. A rezultat o listă cu peste o sută de nominalizări (într-o plajă de maximum opt voturi primite şi minimum un vot primit). Dintre acestea, selecţionerul Galei a ales, în ordinea voturilor, dar şi în funcţie de disponibilităţi, participanţii la recital.

A contat apoi publicul: circa trei sute de oameni care au venit la această reuniune culturală de bunăvoie, atraşi de poezie şi de muzică şi care au urmărit spectacolul timp de aproape trei ore, fără să arate plictiseală ori indiferenţă, ci, dimpotrivă, răsplătind cu calde aplauze evoluţia celor de pe scenă, din primul şi până în ultimul minut. A contat, desigur, prestaţia moderatorului Galei, Nicolae Manolescu: a fost un amfitrion elegant, relaxat şi, totodată, atent cu fiecare poet în parte şi bun cunoscător al poeziei fiecăruia. Au contat, să nu uităm, locul unde şi timpul când s-a desfăşurat manifestarea: în aer liber, într-un spaţiu cu însemnate valenţe simbolice (pe strada pietonală din faţa Sălii Unirii din Cetatea Alba Iulia), într-o perioadă a anului când e multă lumină şi când înfloresc teii (aşa se face că versurile se amestecau cu mirosul de tei şi cu sunetele clopotelor de la catedralele din apropiere).

A contat şi muzica de calitate care a însoţit poezia: Liviu Cernat (vioară), Ovidiu Pârjol (pian) şi soprana Raluca Lucia Cîmpean (o voce impresionantă). În fine, dar nu cel de pe urmă, a contat prezenţa lui Ion Caramitru, care a asigurat copertele memorabile ale reuniunii literar-muzicale: el a deschis şi a închis gala recitând fragmente din proza lui Eminescu, dar şi versuri de Nichita Stănescu. Actorul a fost strălucit, reuşind să pătrundă adâncimile textelor şi să dea la iveală înţelesurile ascunse, tulburătoare, încât crea impresia nu doar că interpretează texte date, ci că le reînsufleţeşte, le rescrie pentru noi, îmbogăţitor, coautor cu poeţii.

Ca la fiecare Gală, moderatorul a mulţumit instituţiilor care, prin sprijinul lor financiar şi organizatoric, au făcut posibilă această manifestare culturală de mare ţinută a Uniunii Scriitorilor: Ministerului Culturii şi doamnei ministru Corina Şuteu, Consiliului Judeţean Alba şi preşedintelui Ion Dumitrel.

La revedere, peste un an, la ediţia cu numărul şapte.