Cea de-a doua ediţie a
Festivalului Naţional de
Literatură, FestLit Cluj
2015 (festival iniţiat de
Uniunea Scriitorilor din
România şi organizat de
Filiala Cluj a USR) şi-a
propus să fie un „exerciţiu de
normalitate”, cum a anunţat
Irina Petraş la Rondul de Gală
al scriitorilor de la Muzeul
de Artă Cluj-Napoca (Sala
Tonitza; amfitrion Lucian
Năstasă-Kovacs).
Altfel spus, între 4 şi 6 octombrie,
în Clujul devenit din nou capitală a
scrisului românesc, reprezentanţii
celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor
au avut, pe de-o parte, un spaţiu
numai bun pentru sindrofii amicale
(s-a propus adoptarea, pe parcursul
Festivalului, a salutului ardelenesc
„servus”, care înseamnă: te recunosc
drept egal, aparţinem aceluiaşi timp
şi spaţiu, vin în întâmpinarea ta
generos şi deschis ştiind că şi „reţiproca”
e valabilă), pentru întâlniri iuţi şi
taclale pline de miez cu colegi din
toată ţara, dar, pe de altă parte, au
fost invitaţi, de data aceasta, să dezbată
nu chestiuni mai mult ori mai puţin
arzătoare precum criza culturii, precara
statură a scriitorului în societate, „la
ce bun poeţii ori lectura”, „încotro
revistele literare” (asta şi fiindcă
au început să apară semne clare că
lucrurile intră încet-încet pe un făgaş
de normalitate), ci unele, aş spune,
fundamentale cum ar fi Şcoala Ardeleană
şi începuturile modernităţii româneşti
sau Farmecul etimologiilor. Elogiu
limbii române. Cu alte cuvinte, să
mediteze la rădăcinile culturii române
şi să întreţină o stare de veghe faţă
în faţă cu limba română, „stăpâna
noastră”, cum ar zice Eminescu.
Alegerea temelor părea, la prima
vedere, îndrăzneaţă şi atipică, dar sa
dovedit doar inspirată. Comunicările
prezentate la cele două simpozioane
(unul, la sediul Filialei clujene, cu
pereţii plini de imagini ale vieţii
literare la Cluj; altul, la Facultatea
de Litere a UBB, „vatra” Echinoxului)
au ţinut auditoriul în fertilă alertă
intelectuală şi, lucru rar când se
dizertează ore în şir, au reuşit să
elimine orice senzaţie de monotonie
ori plictis. Excelentele intervenţii
(semnate Nicolae Manolescu, Marta
Petreu, Ioan-Aurel Pop, Al. Cistelecan,
Vasile Sebastian Dâncu, Daniel Cristea-
Enache, Constantin Cubleşan, Angelo
Mitchievici, Eugeniu Nistor, Răzvan
Voncu, Cornel Ungureanu, Mihai
Zamfir, Adrian Lesenciuc, Corin Braga,
Aurel Maria Baros, Ştefan Borbély,
Rodica Frenţiu, Rodica Marian, Irina
Petraş, Lucian-Vasile Szabo) vor fi
editate în volum şi puse, aşa cum se
cuvine, la dispoziţia cititorilor. Unele
dintre ele au apărut deja în avanpremieră
în România literară.
Duminică a fost ziua – însorită,
pe măsura vestitelor toamne clujene
cântate de poeţi – a recitalurilor de
literatură. După Rondul de Gală
inaugural, a urmat, spre seară, în
celebra, încărcata de istorie Sală
Reduta a Muzeului Etnografic al
Transilvaniei (amfitrion: Tudor
Sălăgean), momentul Poemele locuirii
(proiect în colaborare cu Bienala de
Arhitectură Transilvania – vezi, pentru
detalii şi zeci de imagini de la recital,
http://batra.ro/).
Luni seara, la capătul unei zile
pline, a avut loc, la Restaurantul
Victoria, în cadrul unei cine festive,
decernarea premiilor FestLit 2015,
eveniment onorat de prezenţa domnului
Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii.
Juriul, alcătuit din Cornel Ungureanu,
preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Daniel
Cristea-Enache, Emilian Galaicu-
Păun, Antonio Patraş, Irina Petraş,
Răzvan Voncu, membri, a decis
câştigătorul Marelui Premiu FestLit
Cluj: Corin Braga cu cartea sa Acedia
Jurnal de vise, Polirom, Iaşi, 2014.
Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor i
s-a decernat Premiul pentru cea mai
bună filială a anului. Seara s-a scurs
într-o atmosferă destinsă, caldă,
pe aceeaşi notă de rodnică normalitate
introdusă încă de la deschidere.
Marţi dimineaţa, scriitorii au
împânzit şcolile Clujului într-o nouă
şi îmbunătăţită ediţie a Desantului
scriitoricesc. Nicolae Manolescu a
fost invitatul electrizant al Colegiului
Studenţesc de Performanţă Academică
(amfitrion: Ilie Rad; în auditoriu,
alături de studenţi, Marta Petreu şi
Lucian-Vasile Szabo). La Departamentul
de Jurnalism al UBB, Mihai Zamfir şi
Răzvan Voncu (amfitrion: Elena
Abrudan; aceasta a înregistrat, cu
echipa UBBTv, toate momentele
Festivalului – a se vedea site-ul,
tot de ei administrat: festlitcj.
wordpress.com) au intrat în dialog
cu studenţii despre România literară,
cărţi, presă, călătorii. La Colegiul
Naţional „Emil Racoviţă”, Gabriela
Adameşteanu, Florina Ilis, Cornel
Ungureanu şi Daniel Cristea-Enache.
Iată mărturisirea unei eleve: „Desantul
scriitorilor devine, iată, o tradiţie a
vieţii mele de liceancă, încât am ajuns
să aştept luna octombrie cu nerăbdarea
de a descoperi oamenii ascunşi în
spatele cărţilor, de a pătrunde în
intimitatea motivaţiei de a scrie,
de a înţelege mecanismele profesiei
de scriitor şi ale criticii literare făcute
cu profesionalism”. (Giorgia Cociş).
La Colegiul Naţional „G. Coşbuc”:
Angelo Mitchievici, Ion Pop, Ruxandra
Cesereanu, Emilian Galaicu-Păun,
Virgil Mihaiu, Gabriel Coşoveanu au
fost „minunaţi consilieri de lectură”
ai cerchiştilor de la Un cenaclu de
joi. Petre Tănăsoaica, Traian Dobrinescu,
Aurel Maria Baros, Mariana Gorczyca,
Ion Cristofor, Mariana Bojan, Cornel
Mihai Ungureanu, Maria Pal s-au
întâlnit cu elevii Liceului de Artă
„Romulus Ladea”, care au pregătit
o expoziţie în onoarea oaspeţilor. Ion
Horea, Al. Cistelecan, Irina Horea,
George Vulturescu, Olimpiu Nuşfelean,
Daniel Săuca, Ştefan Melancu au fost
invitaţii de soi ai Liceului „Avram
Iancu”. Elevii de la Liceul Teoretic
„Gheorghe Şincai” şi-au primit oaspeţii
– Ioan Moldovan, Horia Gârbea, Traian
Ştef, Hanna Bota, Ion Mureşan, Virgil
Stanciu, Leo Butnaru şi Adi Cristi –
la Bastionul Croitorilor, motiv în plus
ca întâmplarea să fie receptată drept
„miraculoasă”. Cei ai Liceului „Mihai
Eminescu” au fost ei înşişi oaspeţi ai
Filialei Clujene (şcoala fiind în renovare),
unde s-au întâlnit cu Adrian Alui
Gheorghe, Mircea Braga, Rodica
Braga, Marcel Mureşeanu, Dumitru
Cerna, Mircea Popa, Doina Cetea.
Horia Bădescu, Aurel Pantea, Rodica
Marian s-au întâlnit cu elevii Seminarului
Teologic Ortodox, iar Gellu Dorian,
Victor Gh. Stan, Ştefan Borbély, Mircea
M. Ionescu, Constantina Buleu, Gabriela
Lungu, Săluc Horvat, Marius Dobrescu,
Nicolae Corlat, Viorel Cacoveanu,
Minerva Chira cu tinerii cititori ai
Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”
Cluj. Imagini de la Desant şi impresii
ale participanţilor se pot găsi pe site-ul
menţionat ceva mai sus.
Oaspeţii au vizionat şi expoziţii
de pictură (Irina Petraş, Locuiri
provizorii, la Muzeul de Artă; din
pălăria lui Muri/Ion Mureşan, Oana
Boc a extras bileţelul cu numele
câştigătorului unei lucrări: Gabriel
Coşoveanu), gravură (Rada Niţă,
Bestiar, la Galeriile de Artă ale revistei
Steaua), desen (Laura Poantă, Visul
cailor sălbatici, la Galeriile Scriptorium
ale Filialei clujene).
Marţi la prânz, scriitorii au participat
în număr mare – li s-a alăturat şi
ministrul Culturii – la Marşul lecturii:
o carte la purtător, prolog inedit al
Festivalului Internaţional de Carte
Transilvania (director Vasile George
Dâncu) cu mesaje precum „De carte
nu scapi”, „A citi e omeneşte”, „Orice
om e muritor, dar şi un posibil cititor”
sau „Clujul citeşte”. La deschiderea
Festivalului, programat anume în
continuarea FestLit-ului, astfel încât
sărbătoarea cărţii să ţină o săptămână
întreagă, a urcat pe scenă câştigătorul
Marelui Premiu, Corin Braga. În acelaşi
cadru s-a lansat seria de autor Gabriela
Adameşteanu (Editura Polirom),
prozatoarea primind Premiul FICT
„Cartea care dăinuie”.
Impresia generală a fost că,
trecând cu bine proba ediţiei a doua,
FestLit Cluj ar putea avea un viitor
prelung.
Ar mai fi de menţionat că Festivalul
a fost organizat cu sprijinul Ministerului
Culturii şi al Primăriei şi Consiliului
Local al Municipiului Cluj-Napoca.
