Îmi pare sincer rău că am cobit săptămâna trecută, fluturând impresia
mea că marea învingătoare de la Madrid, Simona Halep, e încă departe de
forma care a consacrat-o. La Roma a ieşit din
turul doi, în care intrase
direct, adică fără să mai
treacă şi prin anteriorul.
Noroc că ne-au salvat onoarea
mereu mai promiţătoarea Irina
Begu, urcată până în semifinala cu
Serena, şi nu mai prejos partenera
ei de dublu, Mariana Niculescu.
Urmăresc cu atenţie tenismenele
noastre pentru că şi ele ne mai lasă,
alături de handbaliste, unele speranţe
pentru Jocurile Olimpice de la Rio,
care bat la uşă. Necazul e că bat
mereu mai mult a pagubă, dovadă
că nu trece săptămână să nu ne
pricopsească, parcă pentru a ne
dezarma definitiv, cu noi veşti
proaste. În ultimele şapte zile
am aflat că lotul teoreticilor olimpici
români a mai scăzut cu patru, sportivi
dopaţi de-a dreptul, care ne mai
fac şi de ocară internaţională,
compromiţându-şi zurgălăii de aur
cu care se puteau făli până acum.
Bunăoară, cazul canoistului Liviu
Dumitrescu, multiplu campion
mondial şi european, la Canoe 2,
care neagă că ar fi luat substanţa
interzisă, numită meldonium, un
hormon de creştere. El poate susţine
acum orice dar, dacă riguroasele
analize de laborator l-au dovedit
pozitiv, cine-l mai poate crede că
în pagaia lui stătea puterea unturii
de peşte?! În consecinţă, mărimea
viitorului lot olimpic al României
scade cu încă patru potenţiali
calificaţi, moment în care Comitetul
Olimpic Român tocmai publică
anunţul de organizare a licitaţiei
pentru… „îmbrăcăminte sport,
încălţăminte sport, rucsaci (sic!),
genţi pentru membrii Delegaţiei
Olimpice de Vară Rio 2016”. Iar
cum termenul de primire a ofertelor
e peste două săptămâni, eu zic
să nu ne grăbim, că în cadenţa în
care ni se spulberă iluziile, nu e
exclus să ne vedem la Rio cam cum
ne-am văzut şi la Eurovision! Nu
de alta dar vă previn că vom mai
avea surprize neplăcute şi vă rog
să faceţi nod la batistă, să nu spuneţi
că nu v-am spus! Mai ales că veştile
proaste continuă să curgă, la
Europenele de gimnastică de la
Berna, programate peste două
sptămâni, urmând să nu mai poată
merge nici Diana Bulimar, cu rupere
de tendon, după ce şi Larisa Iordache
a fost supusă unei noi intervenţii
chirurgicale. Or, din perspectivă
olimpică, devine cert că la Rio
singura noastră speranţă va rămâne
aceeaşi Cătălina Ponor.
Dacă tot am amintit mai sus de
handbaliste, parcă şi aici ne urmăreşte
nenorocul pentru că, iată, după
marea victorie a fetelor de la
CSM Bucureşti, antrenorul danez
Kim Rasmussen, care a condus
echipa spre cucerirea Ligii Campionilor
Europei, a anunţat că pleacă şi
el. Dar unde credeţi că se duce şi
pe ce bani? Exact în Ungaria, dar
nu la Gyor, ci direct la echipa
naţională, care nu s-a calificat însă
în Turneul Olimpic de la Rio, că
exact asta ne-ar mai fi lipsit!
Şi iată-ne ajunşi la fotbal, cu
finala Cupei, de aseară, în care nu
mă îndoiesc că va triumfa Dinamo,
cu un Rednic care a făcut minuni,
dar care se aude că nu va mai
rămâne în Ştefan cel Mare. Păcat
că federaţia nu s-a gândit nici la el
ca variantă la echipa naţională,
unde este preferat tot senatorul
Iordănescu. Care a comunicat lotul
pentru Turneul final din Franţa,
lipsit surprinzător de cel puţin trei
internaţionali pe care teoretic se
conta: Marica, Budescu şi Rusescu.
La gâtul selecţionerului a sărit, scurt,
Costică Budescu, care a declarat
că a crezut că e o glumă când s-a
anunţat că Puiu Iordănescu e adus
din nou la naţională. Sigur, o fi
gândit şi el fotbalistic – din îndepărtata
Chină, unde joacă şi nu prea joacă,
dar de marcat nici atât! – că selecţioner
este iarăşi cel devenit „tata Puiu”,
după ce fusese, la juniorat, copil
în corul bisericii. Cert e, însă, că,
oricât de veştejit e fostul senator,
el e cel care a calificat echipa la
Paris şi, cel puţin pentru asta, merită
să-i fie acceptată întoarcerea în
fotbal. Din politică...