Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Arte:
"Enescu şi muzica lumii"... de Dumitru Avakian

...este emblema - pretenţios formulată, dar adevarată - sub care se desfăşoară an de an, aici la Sinaia, pentru a opta oară în acest mijloc de august, întâlnirile muzicale ale tinerilor, ale maeştrilor; ...întâlniri desfăşurate sub semnul de exemplaritate al mesajului enescian. Este, oare, spiritualitatea enesciană o reflectare a marelui concert al valorilor umaniste? Se integrează, oare, muzica lui George Enescu marelui spectacol al muzicii celei mari? întrebările sunt retorice; răspunsul ni-l dă însăşi muzica maestrului. Cea cântată de el, cea creată de el. Mă refer la valorile profund umaniste pe care Enescu le luminează în domeniul propriei creaţii, în acela al performanţei interpretative, mă refer la natura intimă, atât de firească, a comunicării, la acel lirism marcat de sentimentul compasiunii înseninate pe care îl emană muzica sa.
A fost să fie - în mijloc de august - cea de a opta ediţie a acestor întâlniri muzicale prilejuite de aniversarea zilei de naştere a lui George Enescu. Sinaia este locul pe care l-a iubit mult. Aici şi-a clădit singura proprietate pe care a avut-o în ţară. Construită din mijloacele obţinute drept urmare a propriilor turnee de concerte, Vila "Luminiş" a găzduit cu mai bine de şase decenii în urmă întâlnirile maestrului cu cel mai preţuit dintre discipoli, cu violonistul Yehudi Menuhin. Zilele trecute, pentru a opta oară, aici au fost găzduite cursurile de măiestrie oferite tinerilor muzicieni de profesorul, de violoncelistul Marin Cazacu.
Pe de altă parte, nu trebuie uitat, cu un secol în urmă, tânărul Enescu a fost una dintre personalităţile cele mai dinamice ale Salonului de Muzică al Castelului Peleş, lăcaş de cultură a cărui efervescenţă intelectuală artistică a fost stimulată de acest inspirat mecena care a fost regina Carmen Sylva. Zilele trecute am reaudiat aici vioara lui Rudolf Fatyol tălmăcindu-ne "Balada" enesciană în compania pianistului Mihály Duffek, din Ungaria. Tot aici, două cunoscute la noi formaţii instrumentale de trio, Trio-ul cu pian "Pro Arte" din Bucureşti şi trio-ul muzicienilor sosiţi din Elveţia, de la Basel - violonista Adelina Oprean, Thomas Füri la violă şi Conradin Brotbek la violoncel - au etalat creaţii ale clasicismului muzical, lucrări semnate de Joseph Haydn, de Wolfgang Amadeus Mozart. în fapt, zona clasico-romantică vieneză a hrănit literalmente anii formaţiei artistice a adolescentului Enescu. Au fost decenii în care umbra lui Beethoven reprezenta o realitate concretă a cotidianului marii metropole. Spre exemplu, în realizarea aceluiaşi trio al muzicienilor elveţieni - de această dată în compania pianistei Steluţa Radu, în Sala "Casino" - a putut fi audiat celebrul Cvartet cu pian, în sol minor, de Johannes Brahms. Tot aici, creaţii schubertiene majore au fost oferite la iniţiativa Cvartetului de coarde "Voces". Pianistul Valentin Gheorghiu - unul dintre muzicienii noştri care a beneficiat în mod direct de sfaturile, de sprijinul lui George Enescu - a fost prezent în aceste zile pe podiumul de concert, atât în calitate de muzician performer, cât şi de compozitor. Cu participarea domniei sale, a violonistului Gabriel Croitoru, a violoncelistului Marin Cazacu, a putut fi audiat un "Andante" scris la vârsta de nici 20 de ani, de asemenea marele Trio "Dumky" de Antonin Dvorak, cel mai cunoscut muzician ceh al romantismului european de sfârşit de secol, de început de secol XX. Sonata în sol major de Maurice Ravel - lucrare prezentată în epocă în primă audiţie absolută de George Enescu însuşi în compania autorului, la pian - a fost de această dată dăruită publicului de violonista Cristina Anghelescu, de pianistul Viniciu Moroianu. Au fost - în egală măsură - autori ai unei captivante versiuni a celebrului opus enescian, Sonata a 3-a, "în caracter popular românesc". în mod cert, natura intimă a comunicării muzicale camerale constituie un dat esenţial al spiritualităţii enesciene. în acest sens - în concertul final al ediţiei din acest an - au fost găzduite lieduri brahmsiene şi chanson-uri semnate de Henri Duparc, de Gabriel Fauré. Soprana Ursula Füri, din Basel este un muzician care ştie a preţui, a lumina valorile de expresive ale relaţiei dintre cuvânt şi muzică. Trebuie remarcat faptul că participarea muzicienilor din Basel a fost posibilă graţie sprijinului generos oferit de Fundaţia "Pro Helvetia", instituţie implicată temeinic, în anii din urmă, în viaţa noastră de concert. în mod cert, Festivalul este rezultatul unei funcţionale colaborări stabilite între "Centrul european de cultură - Sinaia" şi Primăria oraşului, o colaborare în care relaţia cu Muzeul Naţional Peleş, cu Centrul de conferinţe internaţionale "Cazino" Sinaia au fost realmente utilă.
Publicul? Entuziast, divers, atent... tineri şi vârstnici, turişti, localnici. în multe seri, sălile au fost pline până la refuz. Un concert popular a fost susţinut în pitorescul parc al oraşului cu participarea saxofonistului Adrian Petrescu, a tânărului trompetist Flavius Petrescu. în final, Imnul Europei s-a constituit în reverberaţii publice largi ale întâlnirilor muzicale de la Sinaia, întâlniri desfăşurate sub semnul de graţie al exemplului enescian.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara