Aşa se intitulează un articol dintr-o publicaţie franceză în care e vorba de „descoperirea” unui producător de cinema (are ochi format!) în Melancolia lui Dürer a unui asteroid. E vorba de poliedrul de piatră gravat în 1514 şi situat în partea de jos din stânga tabloului. Douăzeci de ani i-au trebuit lui Claude Makowski spre a-şi da seama că pictorul reprezenta în tablou nu o piatră oarecare, ci asteroidul căzut din cer în noiembrie 1492 (exact acum 510 ani) la Ensisheim, lângă Basel. O piatră de 150 de kilograme care a trezit în epocă, şi nu numai în Elveţia, un interes imens, şi ale cărei rămăşiţe pot fi văzute şi azi la muzeul din localitatea pe care a ales-o în căderea ei. Specialiştii nu sunt siguri că Makovski are dreptate, deşi teza acestuia nu e lipsită de observaţii pertinente care ţin locul de dovezi.