Un Festival de Literatură
într-o epocă tulbure capătă
valenţe suprarealiste: te
întrebi ce e în mintea
organizatorilor? Ei nu
văd, nu ştiu, sunt decuplaţi
de la fluxul de ştiri? Nu
ştiu ce se întâmplă la Chişinău?
Crize politice non-stop, proteste
masive de sute de mii de oameni
împotriva capturării statului de
către o gaşcă de oligarhi, care au
compromis cauza integrării
europene, mai ales după ce au
devalizat sistemul bancar de un
miliard de dolari – afacere numită
în popor „jaful secolului” –, iar
acum se agaţă de putere chiar şi
cu riscul de a provoca bascularea
Basarabiei în braţele partidei
pro-ruse, anarho-interlope!...
Sigur că niciodată nu va fi momentul,
mereu se vor găsi motive „serioase”
pentru a nu produce sau a amâna un
fapt de cultură, doar că la Chişinău,
în aceeaşi săptămână, 21-27 septembrie,
s-au desfăşurat şi alte evenimente
„atemporale” de răsunet: Festivalul
Internaţional de Ethno-Jazz, ajuns la
a 14-a ediţie, organizat de trupa Trigon
a violonistului Anatol Ştefăneţ, cu mari
interpreţi din toată lumea şi avându-l
drept moderator pe poetul şi infatigabilul
critic muzical Virgil Mihaiu, şi, de
asemenea, Turneul teatrelor naţionale
din România. O simultaneitate halucinantă,
sfidând neaşezarea vremurilor, într-o
toamnă frumoasă şi caldă în Basarabia.
În comparaţie cu prima ediţie,
din iunie 2014, Festivalul „Bucureşti
– Chişinău – Orheiul vechi” a adoptat
în acest an o formulă suplă, cu un
„desant scriitoricesc” mai restrâns din
dreapta Prutului, însă cu dezbateri,
recitaluri, lansări de carte şi reviste,
întâlniri cu publicul cititor la Universităţi,
licee şi biblioteci publice, la fel de bine
primite.
Au participat din România: Gellu
Dorian. Cassian Maria Spiridon, Adi
Cristi, Radu Florescu, Ion Lazu, Nicolae
Corlat, Marius Chelaru, Daniel Corbu,
Ioan Matiuţ, Nicolae Oprea, Mircea
Bârsilă, Constantin Urucu, Virgil Mihaiu,
Angelo Mitchievici, Cristian Liviu Burada,
Ioana Diaconescu, Simona-Grazia Dima,
George Vidican, Nicolae Stan.
Din Basarabia: Leo Butnaru, Arcadie
Suceveanu (preşedintele Uniunii
Scriitorilor din Moldova), Maria Şleahtiţchi,
Grigore Chiper, Lucreţia Bârlădeanu,
Nicolae Spătaru, Maria şi Ivan Pilchin,
Vitalie Răileanu, Claudia Partole, Nicolae
Popa, Călina Trifan, Andrei Burac, Silvia
Caloianu, Nicolae Negru, Dumitru
Crudu, Victoria Fonari, Vitalie Ciobanu,
bibliotecara Eugenia Bejan şi muzeograful
Valeriu Malaneţchi. A fost prezent, de
asemenea, Valeriu Matei, directorul
ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău.
***
Colocviul cu care a debutat manifestarea
de la Chişinău a avut genericul „Scriitorul
– editura – biblioteca”, o dezbatere de
mare actualitate, propusă de Leo Butnaru,
preşedintele Filialei Chişinău a USR.
O relaţie care există mai ales câtă vreme
prima dintre verigile ei funcţionează:
creatorul de literatură. Or, dacă stăm
bine sau relativ bine cu… persoana
generatoare de texte, nu se poate spune
acelaşi lucru despre spaţiul în care
opera literară ar trebui să rezoneze.
Problema începe din şcoală, a observat
Cassian Maria Spiridon, unde profesorii
adesea nu sunt la curent nici măcar
dacă anumiţi scriitori mai sunt în viaţă
sau dacă reviste de tradiţie în cultura
română, precum „Convorbiri literare”,
mai apar. Aceeaşi situaţie o avem şi în
Moldova, a punctat Maria Şleahtiţchi.
Cărţile circulă prost de o parte şi
alta a Prutului, puţinele edituri basarabene
care mai ajung să expună în cadrul
unor târguri de carte din România,
confruntate, cum sunt, cu dificultăţi
financiare, nu reuşesc să dea o imagine
deplină a literaturii basarabene de azi.
La fel de frustraţi sunt şi cititorii dintre
Prut şi Nistru, pentru ei cărţile româneşti
sunt prea scumpe.
Există, de curând, în România o
Lege de susţinere a revistelor de cultură
de la bugetul de stat. În acelaşi timp,
o Lege a Cărţii zace la Ministerul Culturii
de la Bucureşti, iar direcţiile de cultură
din teritoriu sunt complet lipsite de
iniţiativă. Vorbind tot despre reviste,
nu ştim nici până azi dacă agenţiile de
difuzare a presei din România oferă
cititorilor români posibilitatea să-şi facă
abonamente la publicaţiile literare
basarabene… Viceversa e valabilă,
te poţi abona, dar la preţuri exorbitante.
Ca şi anul trecut, la prima ediţie,
Festivalul a cuprins şi un recital poetic
la Butuceni, în zona sitului arheologic
de la Orheiul vechi. Tot aici s-au înmânat
şi Premiile Filialei Chişinău a USR, care
au revenit lui Grigore Chiper, pentru
volumul de proză scurtă Nisipul de sub
picioare, şi revistei „Contrafort”, care
şi-a marcat în octombrie anul trecut
20 de ani de la apariţie. Un juriu format
din criticii Nicolae Oprea (preşedinte),
Angelo Mitchievici şi Vitalie Ciobanu
l-a desemnat câştigător pe Cassian
Maria Spiridon, care a cucerit prin
spiritul parabolic al poemelor sale...
Recitalului din curtea Bisericii „Sfânta
Maria” i s-a alăturat la un moment dat
o tânără pe nume Crina Snegur, care
a interpretat un poem al ei, înviorând
atmosfera.
Încheiată într-un cadru de basm,
la poalele „talazului” de piatră de la
Trebujeni, unde poposiserăm pentru
o escală de recuperare post-lirică, ediţia
a doua a Festivalului „Bucureşti –
Chişinău – Orheiul vechi”, în pofida
greutăţilor financiare care au grevat-o,
poate fi încununată cu sintagma „valoarea
continuităţii”.
