Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica TV:
„Deschide uşa, creştine!” (cu atenţie!) de Dumitru Hurubă


Cu atenţie, fiindcă intrând în sala sibiană de spectacol fără o pregătire prealabilă, unde se înregistra pentru TVR 1 emisiunea cu genericul de mai sus, un rumânaş hrănit din coşul zilnic generos calculat de Guvern şi purtat în cioc de pasărea colibri, ar fi dat în apoplexie.

...Ca de fiecare dată, Marioara Murărescu a organizat un spectacol reprezentativ aducând pe scena sibiană colindători din principalele zone folclorice ale ţării. Grupuri sau grupuleţe, moldoveni, bănăţeni, olteni, bihoreni..., au adus cu ei frumuseţea şi prospeţimea, sinceritatea şi autenticitatea colindelor. Realizatoarea, cu vocea-i caldă şi vorbe naturale (poate că n-ar fi rău să mai schimbe din când în când câte-o frază-două din limbaj, deoarece cam aduce a epoca lemnului...), a condus cu mână de profesionist un spectacol de ţinută şi de atmosferă specific-naţională. Interpreţi valoroşi – aproape indiferent de vârstă – au evoluat într-o superbă etalare a portului popular, a datinilor şi a graiurilor purtând cu ele mesajul unor obieceiuri izvorâte dintr-o folcloristică cum nu cred să existe la multe popoare...

Urmăream cum spectatorii participau afectiv şi efectiv la ceea ce se petrecea pe scenă: cântau odată cu interpreţii, aplaudau minute în şir, li se citea pe feţe bucuria sinceră, lumina care putea să vină numai din preaplinul sufletului, din trăirea firească şi adâncă a frumosului... N-am auzit nici un interpret ţipând isteric: „Hai, acum! Şi voi, cu toţii! Şi încă o dată! Toată lumea! Nu se-aude! Odată cu mine: huuu! Bravo! Şi-acum refrenu’!” Textul dintre ghilimele nu vrea să sugereze ceva, ci o spun clar: am reprodus ţipetele aproape disperate ale unor vedetuţe cu apucături de vedete şi cu posibilităţi manifestate printr-un amatorism jalnic. Dar, despre aceasta, poate cu altă ocazie...

În legătură cu înregistrarea spectacolului folcloric de la Sibiu „Deschide uşa, creştine!”, trebuie să mai spun că, probabil, Maica Domnului, văzându-şi chipul reprodus pe fundalul scenei, n-ar mai fi fugit în Egipt cu biblicul mijloc de transport, ci cu un supersonic undeva pe o insulă pustie din Pacific. Fiindcă un chip de femeie cu privire aproape fioroasă şi cu o fizionomie masculinizată aducea mai degrabă a logodnicului său Iosif desenat de Gavco.

– Pune-i o mustăcioară şi un barbişon, îmi zice la ureche Haralampy, şi să fiu al... – scuză-mă, că-i zi de Crăciun –, dacă nu seamnănă cu Shakespeare când şi l-a imaginat pe danez faţă în faţă cu craniul...

Dar poate că la intrarea în sală, ca măsură de precauţie, să fi existat o listă cu instrucţiuni privind respectivul fundal al scenei, însă cel mai indicat ar fi fost să se distribuie ochelari speciali tuturor spectatorilor pentru a-i feri de eventuale vedenii nocturne în momente de singurătate...

Ar fi nedrept şi anticreştin să vorbesc despre o coincidenţă oricât de mică, apropo de raza revelaţiei divine care mi-a născut în suflet o imagine pe care, orice superlativ, ar descalifica-o făcând-o să semene cu Maica Domnului din decorul emisiunii „Deschide uşa, creştine”, din ziua de Crăciun.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara