Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica TV:
De la extaz la agonie de Dumitru Hurubă


Mi se întâmplă deseori ca, după vizionarea unei palpitante publicităţi tv, să am o stare sufletească excelentă, cu condiţia ca publicitatea respectivă să nu fie întreruptă din 10 în 10 minute de fragmenţele din vreun film regizat de Antonioni, Tarkovski, Zeffirelli, Vaida sau alţii... În astfel de situaţii gândesc atât de pozitiv, încât mă simt suspendat deasupra lumii şi privesc pasiv cum dinspre Cotroceni spre Palatul Victoria şerpuieşte umbra preşedintelui Ion Iliescu sub formă de Ioan Talpeş. Desigur, e o vedenie – n-am văzut, nu cunosc, nu comentez... Suspendat am spus? Pfui, Doamne, iartă-mă pre mine păcătosul, vorbitor inconştient de funie!

Adevărul e că aşa mi se întâmplă de fiecare dată după ce vizionez la tv emisiuni plăcute ochiului şi smintitoare minţii: starea de euforie îmi strică toată logica, mă “suspendă”, ca să mă exprim bruxelleşte, şi abia-abia reuşesc apoi să mă “reorientez” pentru circumscrierea în canoanele UE. Ca să nu mai spun că, tot din cauza euforiei, sunt victima unei dedublări acţionând sub acoperire comportamentală, imaginându-mă, ba Comisie UE, ba Guvernul României... Însă şi de fapt, altceva am vrut să spun, sau altfel, că deja simt arzându-mi urechile de frica doamnei Nicholson pornită de la Bruxelles spre Bucureşti în căruţa de trăznete a Testviteanului, de sub coviltirul căreia se aude glasul zeului Marte recitând tunător: “Pesedişti: «Păsat vă fac!/Încurcaţi pe-aicea treaba./Şi-mi mâncaţi pilaf degeaba –/Vă tai ciorba, vă dezbrac!»” Era în februarie şi cred că Marte ăsta cam exagera cu dezbrăcatul, după ce că nişte parlamentari – aleşi dintre cei mai viteji dintre traci – se sacrificaseră acceptând să-şi târască zilele mâncând fără jenă din coşul austerităţii guvernamentale. (i-am văzut la tv, şi tv-ul nu minte poporul!). Iar după asta să mai fie acuzaţi şi că mâncau pilaful degeaba ? Nu era drept, nu mai înţelegeam nimic şi aveam figură de halucinat, sau halucinos, sau halucinent, sau halucinist... Până la urmă, ca totdeauna în asemenea momente, prietenul Haralampy şi-a întrerupt vizionarea jurnalului tv şi mi-a zis în calitate de psiholog al familiei:

-Vecine, exact starea ta a avut-o socru-mi-o şi, după trei zile, a murit fără lumânare, ca un păgân. În orişice caz, pe viitor e bine să nu mai vorbeşti de suspendare în casa reorientatului, iar dacă vrei să mai mănânci ciorbă de varză bruxelleză, administrează-i în mod justiţiar condimente (antico)rupte de mâinile copiilor neadoptaţi...

N-am priceput nimic, din zicerea lui, însă el e psiholog şi ştie cum să-şi îmbărbăteze pacienţii. Important e că mă simt mult mai bine.

*

* *



Recent, datorită transmisiei în direct la TVR 2 a “europenelor de box” din Croaţia contând pentru titlul continental, dar şi pentru calificarea la ediţia din acest an a Jocurilor Olimpice, s-a înţeles că reconversia forţei de muncă este necesară şi în sport. Cu atât mai mult că, în timpul unui control de rutină la aeroport, s-a constatat că pugiliştii români se întorceau acasă aducând în sacoşe, în loc de medalii, câte-un exemplar din numele localităţii unde s-a desfăşurat campionatul.

Şi, fiindcă antrenorul Relu Auraş nu a fost fair play, având în sacoşă trofeul cel mai mare al localităţii, a fost acuzat de trafic de influenţă (?) şi destituit din funcţie.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara