Ca să înfiinţezi un club ai nevoie de o pasiune comună, de cîţiva membri entuziaşti, de un spaţiu de întîlnire şi un organizator (cu moderator) care să strîngă semnături. Aşa s-a şi întîmplat, joi, 8 mai, o zi de vară toridă, ca în luna lui cuptor. O pasiune comună exista: pinguinul Apolodor din cele două cărţi scrise de Gellu Naum. Membri entuziaşti, de asemenea, între 4 şi 80 de ani. Un spaţiu de întîlnire: sala Prometheus. Un organizator: Editura Humanitas Educaţional care a retipărit Cărţile cu Apolodor în condiţii grafice extraordinare. Un moderator: Ioan T. Morar. După lansarea cărţilor, la care au vorbit Doamnele Lyggia Naum, Rodica Zafiu şi Directoarea Editurii Humanitas Educaţional, Dana Papadima, a urmat momentul întemeietor. Se consideră membru al Clubului Apolodor oricine citeşte un fragment favorit din povestea pinguinului din Labrador a spus solemn domnul moderator, adăugînd liniştitor: nu se plăteşte cotizaţie. Să deschidem cărţile (am făcut zilele trecute un drum pînă acasă la Doamna Naum ca să cercetez lista "prinsă în versuri" în exemplarul ei) şi să urmărim semnăturile, în ordinea paginilor: Laura Muşat, TUDOR, Florica Ichim, George Ardeleanu, Tania, Ioana P., Veronica Stancu, Nick Vasilescu, Dr. Mircea C. Popescu (USA), Rodica Zafiu, Ioan Morar, ss. indescifrabil (şi-a însemnat fragmentul următor. "Cu glasul lui răsunător... Şi el pîngea, plîngea de zor", Cartea I, p. 44), Ion Cocor(a), Dorin Dumbrăviceanu, Iulia (Blaga), Cătălin Strat care a rimat cu ce-a citat: "O, ce păcat, o ce păcat", Simona Kessler, iar ss. Indescifrabil (A doua carte..., p. 11: "Dacă vezi că nu e chip/ Să faci plajă pe nisip...), Vlad Russo, Liviu Papadima, ss. Indescifrabil ( A doua carte..., p. 23: "Astfel zice Amedeu..."), Dan Stanciu, Annie Bentoiu, Ada Roseti şi Tana Marian. Pentru doritori, cartea rămîne deschisă, la fel şi lista.
           
În club au intrat mulţi copii care au o slăbiciune pentru pinguinii din Labrador. Cel mai mult curaj a avut domnişoara Laura, care a deschis lista celor mici şi a închis cartea, pentru că ştia versurile pe dinafară. Cea mai timidă a fost domnişoara Iulia ( 5 ani) care nu s-a lăsat adusă cu nici un chip în faţa microfonului, deşi în particular (spun martorii) i-a fost tare dor de Apolodor. Iar momentul cu adevărat inedit a fost un băieţel îndrăzneţ care nu ştia nimic despre eroul care a dat numele noului Club. Cei prezenţi au asistat la un dialog neconvenţional:
          
Domnul moderator citînd:
          
"Cum se numea ?"
          
Băiatul: Scufiţa Roşie.
          
Moderatorul: Nu, nu, nu, îl cheamă Apolodor. Ce animal e Apolodor ...din Labrador?
          
Băiatul, hotărît: Leu.
          
Moderatorul: Nu, leu e Amedeu, prietenul lui Apolodor. Uite, fii atent: Apolodor e "grăsuţ, curat, atrăgător" şi stă îmbrăcat "în fracul lui strălucitor". Ce animal crezi că e ?
          
Băiatul: Şarpe.
          
Cum există şi Calea Şarpelui a aceluiaşi autor membrii fondatori au hotărît că băieţelul are intuiţie şi merită primit fără ezitări în Clubul Apolodor.
          
Un ultim invitat la ceremonie a fost hazardul: Clubul Prometheus se află exact lîngă strada Apolodor ( lucru descoperit de cîţiva dintre noi ulterior), iar în faţa lui staţiona un taxi de la compania Apolodor. Personal, am avut din partea hazardului un pahar de şampanie cu care un chelner cu mers tremurător m-a stropit de sus pînă jos răcoritor, cum răcoreşte numai un vers despre pol sau despre "gheaţa unui răcitor". Stropitul cu şampanie poartă noroc, mi s-a spus, şi nici nu pătează. Ambele ipoteze s-au confirmat.