Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Lecturi la zi:
Cum reuşim să ne facem de rîs de Ioana Pârvulescu


A apărut, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor, ediţia a treia, revăzută şi îmbunătăţită, a unei antologii lirice în limba germană, "de la Eminescu şi pînă în prezent". Dacă aceasta este o ediţie revăzută, mă întreb cum vor fi fost primele două. Am reţineri, din start, faţă de antologiile care-l includ pe autor (şi, eventual, pe alţi membri ai familiei sale), mai ales dacă acesta nu face parte dintre numele impuse şi dacă volumul e destinat străinilor, care nu au de unde să ştie asta. Pare că tot efortul antologatorului - în ocurenţă Matei Albastru - este numai pentru a se vedea aşezat confortabil alături de marii poeţi. Aş trece fără îndoială cu vederea mica slăbiciune prea-omenească, dacă rezultatul final ar fi convingător.
Antologia lui Matei Albastru are însă toate defectele cu putinţă, iar a o prezenta în Germania înseamnă a te face de rîs. Nu e deloc o "treabă nemţească". Coperta, pe fond roşu, cu convenţionala imagine a lui Eminescu pusă în medalion, aminteşte de manuale de tristă amintire şi, în plus, e nepotrivită, căci nu e vorba de o antologie Eminescu, ci de una cu 137 de poeţi. în mod bizar, dacă la persoanele socotite a fi scris poezie care merită tradusă nu se face economie, versificatori de ocazie lăfăindu-se pe un spaţiu de două ori mai mare decît poeţi cu adevărat valoroşi, cuprinsul e înghesuit atît de "economic" încît devine absolut inutilizabil: numele autorilor şi titlurile poemelor sînt scrise la rînd, cu acelaşi corp de literă (deci titlul nu apare marcat în nici un fel), cu traducătorii în paranteză şi numărul paginii după o virgulă, urmat imediat de alt poet, într-un unic şir ameţitor, care începe cu Eminescu şi se încheie cu Irina Matei (?). Nu ai cum să găseşti un nume căutat decît răsfoind toată antologia.
Selecţia este dispusă la compromisuri nepermise. Las deoparte cazuri de tip Mihai Beniuc sau Adrian Păunescu întrucît ele pot fi interesante ca istorie literară. Dar mă întreb pe cine mai interesează astăzi să citească în germană încercările poetice ale lui Dragoş Vicol sau Lucian Valea, de ce trebuie incluşi în antologie Alexandru Andriţoiu, complet necunoscutul Gheorghe Daragiu sau Florica Marin sau Cristian Tiberiu Popescu? Dacă spun că antologia îl include şi pe Corneliu Vadim Tudor, alături de poeţi ca Paul Celan sau Gellu Naum cred că afirmaţia mea despre compromisuri nepermise pare blîndă. Nu este locul să discut calitatea traducerilor care, de asemenea, include bune reali-zări alături de ceea ce nemţii numesc Pfuscherei şi o selecţie adesea neinspirată a textelor. Dar dacă vrei să ştii cine a tradus un text ai mari dificultăţi, pentru că traducătorii nu sînt menţionaţi decît la cuprinsul deja descris. După o căutare migăloasă, constat că poemele lui C.V. Tudor sînt traduse din engleză (!) de �nimeni. Tot de mîntuială este făcută şi prezentarea biobibliografică din final. Nu există criterii în datele alese de antologator pentru prezentarea autorilor, rezultatul final creînd impresia de haos (nici măcar prescurtările nu sînt unitare). Un autor este născut "în-tr-un oraş de provincie", la unii lipseşte locul naşterii, la alţii data etc. La C.V. Tudor, Matei Albastru dă amănunte mai bogate decît la alţii (expediaţi, modest, cu un singur volum, în genere de debut, ceea ce e ridicol cînd vorbeşti, de pildă, de Gellu Naum) şi afirmă: "Faimos şi foarte temut (berühmt und sehr befürchtet) este mai ales ca pamfletar. Dar este şi poet" (sublinierea îi aparţine lui Matei Albastru).
Sînt cîţiva autori despre care cititorii germani ai cărţii (să sperăm că nu vor fi prea mulţi) află anul naşterii, după care suspense: �Weitere Daten sind uns nicht bekannt" (Nu cunoaştem alte date despre autor). Te întrebi cum i-a ales antologatorul, dacă nu ştie măcar cine sînt? Pe Gellu Dorian îl găsea, de pildă, cu un minim efort de căutare, în dicţionarul Romanian Writers of the 80s and 90s coordonat de Ion Bogdan Lefter. Pe coperta a 4-a aflăm că această antologie este cea mai completă şi mai reprezentativă" din cîte au fost vreodată tipărite! O singură întrebare mă preocupă: nu mai are Ministerul Culturii în ce să-şi investească banii ?



Antologia lirică Orfeu. Rumänische Dichter von Eminescu bis zur Gegenwart, herausgegeben von Matei Albastru, Bucureşti, România Press, 2001, 320 p., f.p.