Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Lecturi la zi:
Cum citim poezia basarabeană de Marius Chivu


Dacă suntem sinceri până la capăt, trebuie să recunoaştem că nu prea ştim poezia "fraţilor noştri de peste Prut". Deşi o parte dintre poeţii tineri (contrafortiştii, în special) au publicat versuri şi în periodice sau la edituri româneşti ori au fost prezenţi cu eseuri şi articole de opinie în presa culturală românească, o recuperare masivă sau măcar semnificativă a poeziei basarabene contemporane nu s-a produs. În prima jumătate a anilor '90, Sorin Alexandrescu a publicat celebra sa antologie Une antologie de la počsie moldave, iar anul trecut chiar Editura Cartier a editat o selecţie în engleză, Singular Destinies. Contemporary Poets of Bessarabia, dar alte tentative de popularizare a poeziei basarabene, după câte ştiu, lipsesc. Cărţi de poezie editate în Moldova ajung în România doar la târgurile de carte sau trimise numai la redacţiile revistelor culturale. Prin urmare, constat - nu pentru prima oară " că nu putem avea o imagine prea clară a ceea ce se scrie astăzi peste Prut, iar dacă, prin cine ştie ce hazard, primesc câte un volum de poezie de la Chişinău, realizez dificultatea de a-l analiza într-un sistem de referinţă cât mai just.

Poezia lui Galaicu-Păun sau Vasile Gârneţ, de pildă, scriitori şcoliţi cu burse prin mai toată Europa, oricum având o priză permanentă cu Occidentul şi, mai ales, cu România, unul ca editor şi traducător, celălalt ca jurnalist, poate fi judecată fără greutate (şi) în afara contextului cultural basarabean, într-un gest de receptare firesc, perfect sincron. Se întâmplă însă deseori să-ţi cadă în mână volume de poezie premiate la Chişinău şi care la Bucureşti să pară neinteresante, dacă nu chiar slabe. Or e clar că, în astfel de cazuri, la un anumit nivel, receptarea este viciată printr-un cod de referinţă inadecvat. Cu alte cuvinte, este vorba pur şi simplu de un decalaj artistic, altfel nu foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poţi înţelege mecanismul de generare, funcţionalitatea şi tipul de receptare naţionalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopaşoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel naţional. Acestea fiind cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "româneşti" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite şi poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne atunci decât fie să se arate mai indulgenţi, fie să analizeze extrem de nuanţat. Cum citim poezia contemporană basarabeană rămâne însă o problemă, deocamdată, nerezolvată.

Nicolae Popa, licenţiat în jurnalism şi redactor-şef al revistei Basarabia, a primit pentru al treilea volum de poezie, Lunaticul nopţii scitice (Cartier, 1995), pe lângă Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova şi pe cel al USR. Iar Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit (Arc, 2001), alt volum premiat acolo, de data aceasta de proză scurtă, a avut şi la noi o bună primire critică.

În Ultima epifanie, unde analiza poezia basarabeană a anilor '80 din perspectiva livrescului, eseista Lucia }urcanu nu-i raporta direct, dincolo de elemente sincrone, pe optzeciştii basarabeni la congenerii lor din România. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu, Lucia }urcanu selecta în acel eseu opt poeţi (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneţ, Emilian Galaicu-Păun şi Nicolae Leahu) pornind, după propria mărturisire, de la moderniştii tardivi spre ezitanţi şi postmodernişti. Preluând această terminologie, Nicolae Popa este un onorabil modernist tardiv. Scrie o poezie intens metaforică, cu numeroase simboluri, cam "bătrânicioasă" în expresie pe alocuri, în fine, un neoexpresionism înrudit pe undeva cu cel blagian. În acest volum, Nicolae Popa abandonează aproape cu totul livrescul şi foarte rar abordează un textualism oricum discret. Excepţie face poemul Pix. De câteva ori, versurile se apropie de formula soresciană a scenariului simbolic, Din clipă în clipă, fiind o pastişă perfectă a cunoscutului poem al lui Marin Sorescu din volumul Poeme (1969): "Mai facem câte-o partidă de somn./ Mai mutăm câte-un vis/ de pe-un teren negru pe un alt teren negru.// Ne ia apoi visul şi ne mută el pe noi/ de pe-un teren luminos pe-un alt teren luminos.// La prima mişcare greşită/ apare coşmarul/ şi partida se încheie aici."

"Careul cu raci" este metafora spaţiului interior captiv ("păretare fără de pereţi"), al cărui ritm de o lentoare maladivă nu poate învinge inerţia unei damnări, a unei stări cvasisufocante prin impuritate. Imaginea naşterii, a spargerii gheţii sau a imaculatei zăpezi sunt recurente. Într-un singur poem (La Estul Estului) găsim o posibilă explicaţie a acestei chinuitoare existenţe în mers de rac, şi anume în istorie. Altfel, cauza zbaterii rămâne, cum îi stă bine, învăluită într-un expresiv obscur. Dar, ca şi la Margareta Curtescu, de pildă, versurile lui Nicolae Popa sunt inegale valoric, uneori chiar şi în cadrul aceluiaşi poem. Între Vai, zaţul! Vai, semnele! şi Gropile, focul şi apa, două poeme consecutive, diferenţa de valoare este mai mult decât sesizabilă.

Chiar şi uşor inegal şi fără a impresiona prea tare, dacă găsiţi prin librării volumul lui Nicolae Popa - dacă nu, oricum Târgul de carte Gaudeamus se apropie -, cele câteva foarte bune poeme merită efortul lecturii. Iată un bonus pe final: "Nu, încă nu te simţi părăsit./ Te simţi doar singur./ În curând te va părăsi şi singurătatea.// Şi vei rămâne ca un păhăruţ gol/ căruia încet-încet i s-au măcinat marginile/ şi s-a făcut una cu scândura mesei.// Va trece pe aici vântul şi nu va găsi/ ameţitoarea gură/ a păhăruţului ca să-l facă să sune/ - fie şi-a gol! numai să sune! -/ şi nu vor şti prietenii că acolo pe masă/ mai este un păhăruţ printre păhăruţele lor." (Pe scândura mesei)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara