Articole de: Simona Vasilache

Cred că orânduirea cea mai efemeră din câte ne-a dat o istorie nu foarte, de altfel, statornică e sita prin care-l putem cerne, astăzi, pe Caragiale.

Dincolo de asemănări frapante, trădâ...

Este, de obicei, o concurenţă tacită între sferele unei cariere literare. Dincolo de preferinţa scriitorului însuşi pentru un rol sau altul, dincolo de consecvenţa sau inconsecvenţ a lui, în timp, ...

Categorisirea, aplicată personajului-femeie, nu moare cu romantismul. Dimpotrivă, modernitatea romanescă o descoperă în forme dintre cele mai evidente. La Camil Petrescu, bunăoară, perechea inacces...

De-abia trecută cumpă na Bunei-Vestiri, mi-a venit în minte întreţeserea de bă- nuială şi veşti care e Baltagul. Povestea lui e una de presă, iar romanul trece, fragmentar, prin paginile Adevărului...

Am început această însemnare având sub ochi Corespondenţa dintre I. L. Caragiale şi Paul Zarifopol, cartea de debut a lui Şerban Cioculescu, din 1935, de la Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Rege...

Sfârşitul lui Coşbuc, ca scriitor care publică, se leagă de un sfârşit de februarie din anul Unirii, şi de o poezie, modestă, apărută în Scena: „cu zborul greoi/ Încet ni se stinse vederii./ De-atu...

Poate părea o impietate, faţă de memoria cu scârţ a literaturii, însă Junimea asta este. Cel puţin prin ochii celor care au trăit-o.

O societate de prieteni, care s-au găsit dintr-o şans...

Scriam, cu două săptă mâni în urmă, despre un sistem critic închegat din nereuşita unei antologii. La ani distanţă de încercarea lui Maiorescu, în 1932, la Casa Şcoalelor, Lovinescu scoate o antolo...

Ocercetare critică asupra poeziei româneşti de la 1867, studiul lui Titu Maiorescu (Iassi, Ediţiunea şi imprimeria Societăţii „Junimea”), mai cunoscut, de obicei, fără anul la care trage linie, e o...

N-am ales titlul doar ca atenţionare că suntem în Anul Caragiale. Cu moştenirea lui de destine necategorice, interesante, dar nelă sate decât să promită.

Mai sunt, schimbând ce e de schi...