Chambon-sur-Lignon este un orăşel din provincia Auvergne, situat la 1000 de metri înălţime, ai cărui locuitori, mai toţi protestanţi, au salvat în timpul Ocupaţiei cel puţin o mie de evrei, printre care numeroşi copii. Optzeci dintre localnici au primit distincţia „Drept printre naţiuni”. Rezistenţa a fost deosebit de activă în Auvergne. Cel mai cunoscut membru al ei este îngropat în cimitirul din Chambon, unde se născuse soţia lui, şi anume filosoful Georges Canguilhem, discipol al lui Bachelard şi inspirator al lui Michel Foucault. Întâmplarea sau destinul (au şi oraşele destinul lor!) au făcut ca prin Chambon să fi trecut în decursul timpului numeroşi intelectuali marcanţi ai Franţei sau străini, între care Camus, care a scris aici romanul Ciuma, sau istoricul Léon Poliakov. Unii, înainte de război, aşadar, fără legătură cu faima de „drepţi” a localnicilor. E cazul teologului elveţian antinazist Karl Barth, care a ţinut în anii 1937- 1938 o serie de conferinţe într-o localitate vecină. Cel care a impulsionat populaţia să acorde azil evreilor a fost renumitul pastor Andre Tocmé, care a introdus în 1934 la Colegiul din Chambon, înfiinţat chiar de el, principii pedagogice descoperite de el în SUA. În fine, unul din primarii orăşelului a fost pastorul Charles Guillon, secretar general al unei organizaţii a tineretului creştin cu sediul la Geneva şi care a organizat aici în 1936 un congres pe teme economice. Ce ar mai fi de spus? Poate doar să ne întrebăm unde sunt primarii de altădată?