Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

La microscop:
Ceauşescu şi premiul cel mare la Loto de Cristian Teodorescu


Nişte cozi la Loto zilele astea, mai ceva ca la Alimentarele lui Ceauşescu din zilele cu pui şi tacîmuri. Sau din cele cu zahăr şi ulei pe cartelă. Vremuri frumoase, pentru unii dintre noi. Toţi stăteam la aceleaşi cozi, mai aud zicînd pe cîte cineva care are nostalgia Epocii. Nu stăteam toţi, dar e pierdere de vreme să încerci să schimbi asemenea convingeri.

Cînd se apropie Ziua lui Ceauşescu, unii dintre cei care îl regretă îl invocă tînguios-ameninţător, ca pe un sfînt dintr-un calendar cu o singură sărbătoare pe an, la 26 ianuarie.

Duminica trecută mă duc să iau pîine de la brutăria din piaţă. Era şi acolo coadă, o biată rîmă în comparaţie cu şarpele uriaş care ieşea din uşa Loteriei, răsucindu-se de mai multe ori printre tarabe, înainte de a se întinde gros pe zeci de metri din trotuarul bulevardului.

La coada la pîine mă nimeresc lîngă o domnişoară niţel scriitoare, niţel ziaristă. Şi începe ea să mi-i foarfece pe cei de la coada la Loto. |ştia sînt românii! Nu s-ar duce să muncească, vor să cîştige la loterie!

Bagă ea de seamă că nu intru în duet cu remarcile ei critice şi-mi pune o întrebare de control: Tu joci la loto? Recunosc că da, fără nici un fel de fereală. Bietei fete – vorba vine, spre 30 de ani cu mai multe logodne ratate – nu-i pică bine răspunsul meu. Şi-mi pune o întrebare extraordinar de interesantă. „Dar nu-ţi dai seama că dacă ai avea ghinionul să cîştigi, s-ar termina cu tine ca scriitor?” Unde ar da Dumnezeu să cîştig, ca să văd cum se termină cu mine! Numai din asta şi aş scrie un roman de succes, oricît de tîmpit mi-ar ieşi!! Ea mă crede cinic şi începe să lucreze la idealismul meu de scriitor. Arta dezinteresată, autonomia esteticului etc.

De fapt, domnişoara cred că încerca să mă convingă să nu care cumva să cîştig marele premiu, de au început să zîmbească larg de tot cei care o auzeau. Un scriitor care cîştigă două milioane de dolari la loto îşi pierde credibilitatea, zice – afundîndu-mă ridicol în istoria cu rromul care făcuse rost de o ulcică cu lapte. Scriitorul e un ales, nu-şi poate permite să intre la concurenţă cu oamenii de rînd, la loterie. (Decît, eventual, ca să piardă, m-am gîndit.) Ba poate! zic. Cumpăr pîinea şi-i spun la revedere domnişoarei. Nu se lasă – dintre pisălogii ăştia se aleg activiştii politici şi misionarii. Nu-i aşa că aş dona marele premiu, dacă l-aş cîştiga, societăţilor de caritate? Asta în nici unc az! După care mi-aduc aminte de zicerea ei cu românii puturoşi. Şi-o fac de două parale cu vorbe alese. Cu ce e românul puturos dacă joacă la loto? S-a făcut vreun plan de redresare economică şi lumea în loc să se ducă să-şi caute de muncă, duminica, stă la coadă la loto? Amărîţii ăştia vin şi ei la spartul tîrgului să aibă la ce spera pînă deseară! Şi o întoarce, rece, dumneaei, să mă amuţească: „Îi prefer pe cei care se duc la coadă în Ghencea, la mormîntul lui Ceauşescu!”

Pelerinajele oamenilor simpli în Ghencea, cîţi se duc acolo, nu mi se mai par o sfidare. Dacă în mintea lor, Ceauşescu merită comemorat de ziua lui, n-au decît să-l comemoreze. Asta e modesta lor contribuţie la democraţia autohtonă. Sub Ceauşescu n-ar fi zburdat ei prin cimitire, pomenind pe cine ar fi avut ei chef. Dar cînd aud intelectuali ciupiţi că vor să se prosterneze înaintea lor, ca să iasă în faţă ca păduchii, asta chiar mă irită. Mi se pare o formă de cerşetorie care îi insultă pe adevăraţii cerşetori. Să întinzi mîna după niţică glorie sau măcar băgare în seamă, făcînd pe prostul şi pe curajosul de ziua lui Ceauşescu – patriotul, marele om politic şi altele şi altele – cînd ştii că asta nu te mai costă, ci ţi se mai şi plăteşte biletul de intrare, asta se cheamă escrocherie intelectuală.

Nu i-am mai spus nimic domnişoarei. În asemenea tip de escrocherie nu poţi chema poliţia.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara