Voga istoriilor locale se întâlneşte
fericit cu cea a mărturiilor
subiective, narative ori eseistice
şi publicistice în antologia Între
proiecţii urbanistice şi sărăcie
letargică. Bucureştiul arhitecţilor,
sociologilor şi al medicilor alcătuită
de sociologul Zoltán Rostás (Bucureşti,
Ed. Vremea, 2015, 167 p.). Cele trei
secţiuni ale volumului includ una
dedicată urbanismului bucureştean,
cu tot cu neîmplinirile sale, o alta
care evaluează prezenţele ţărăneşti
în Capitală şi, în fine, una dedicată
mahalalelor cu sărăcime. Autorii
cuprinşi aici sunt sociologul Anton
Golopenţia, Spiridon Cegăneanu,
Cincinat I. Sfinţescu (în secţiunea I),
folcloristul Mihai Pop, clasicul sociologiei
româneşti Dimitrie Gusti şi sociologulistoric
H.-H. Stahl (în secţiunea a IIa)
şi Gheorghe Banu, Veturia Manuilă,
statisticianul Sabin Manuilă şi Aurel
Voina (în a treia secţiune). Trimiţând
direct la un corpus reprezentativ
de texte interbelice, cartea este, dintrun
unghi de vedere, o nouă contribuţie
din şirul celor în care Zoltán Rostás
s-a specializat şi care sunt menite să
evidenţieze cât mai amplu şi mai
multifaţetat contribuţia ştiinţifică de
excepţie a şcolii de sociologie românească
patronată de Dimitrie Gusti. Sub o
altă latură însă ea se dovedeşte o
excelentă contribuţie la constituirea
corpusului de texte reprezentativ
pentru studiul şi cunoaşterea modernizării
în România. Nu trebuie uitat, în acest
sens, că domnia contestabilă din
atâtea puncte de vedere a lui Carol
al II-lea, a însemnat, sub alte privinţe,
o epocă de accentuată reprezentativitate
(economică şi culturală, în primul
rând). Gusti a beneficiat de sprijinul
consistent al regelui şi tocmai de
aceea a avut, în parte, nu doar idei
preţioase, ci şi mijloacele de a le pune
în lucru. Preluate din publicistica
interbelică, textele aduse în atenţie
cu prilejul de faţă invalidează clar
acuzaţiile staliniste la adresa lui Gusti
şi a şcolii gustiene şi oferă sprijin
pentru evaluarea mai clară, mai
nepărtinitoare, a saltului bucureştean
în materie de modernizare, ca şi a
sărăciei şi a neputinţelor din Capitala
acelor vremuri.
