Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

 
Bibliotecile virtuale de Roxana Racaru


Cu mult mai multe resurse en ligne, şi beneficiind de implicarea tuturor instituţiilor statului - francez, canadian, elveţian - pentru promovarea culturii francofone, web-ul francez oferă frumoase surprize nu numai din punctul de vedere al diversităţii sau al calităţii informaţiei oferite, ci şi din cel, mai dificil, al calităţii tehnice şi al design-ului siturilor.
Căutarea textelor numerizate se poate face pornind de la anuare literare, situri care conţin, repertoriate, tocmai biblioteci virtuale! Fie situri interesate de ştiinţe, în general, cum găsim la adresa Bibliotecii Interuniversitare de Ştiinţe Jussieu, http://bleuet.bius.jussieu.fr, sau axate numai pe ştiinţele umane. Le descoperim găzduite pe serverele universităţilor şi alcătuite pentru uzul studenţilor de limbă franceză, cum este http://www. sprachlabor.fu-berlin.de/lesconet pentru studenţii Centrului de Limbi Străine de la Freien Universität din Berlin, sau pe cele ale organizaţiilor francofone din lume, cum este cel al Alianţei Franceze de la Santa Clara, în California, http:// www.afscv.org. Dar sînt şi situri personale, actualizate prin aportul benevol al internauţilor, paradoxal, poate, mult mai bogate şi ergonomice. Unul din cele mai interesante este Foli'O'ctet, http://folioctet.free.fr, care conţine un anuar de literatură francofonă, anglofonă şi germanofonă, şi proclamă: "Pour Foli'O'ctet les littératures sécondaires n'existent pas". Un alt anuar, excelent realizat şi integrat unei reviste literare pentru e-lectori este http://www.zazieweb.com. Pentru iubitorii de dramaturgie există un site, creat de doi profesori unviversitari în Canada, André G. Bourassa şi Barry Russell, http://www.er.uqam.ca/nobel/ c2545, care repertoriază texte dramatice, furnizînd şi cronologii, bibliografii şi glosare din aceeaşi sferă.
Peste 400 de reviste şi magazine electronice sînt accesibile de pe situl Bibliotecii virtuale a periodicelor, la adresa http://biblio.ntic.org, proiect canadiano-francez destinat în primul rînd studenţilor francofoni.
Biblioteci virtuale propriu-zise sînt însă cu mult mai multe, noi nu vom putea prezenta decît o parte, cele mai interesante dintre acestea. Şi începem cu ceea ce reprezintă cea mai importantă bază de texte puse gratuit la dispoziţia publicului: situl Bibliotecii Naţionale a Franţei, http://gallica.bnf.fr. Peste 80 000 de documente, mergînd de la texte de Ev Mediu pînă în prima jumătate a secolului XX, imagini şi extrase sonore aparţinînd patrimoniului naţional, prezentări tematice diverse (semnalăm un excelent dosar despre utopie, altul despre Proust etc.), prezentări cronologice ale istoriei culturale a Franţei ş.a.m.d., alcătuiesc cîteva din plusurile care vă vor încînta accesînd această adresă.
Aproape egal ca importanţă, deşi nu ca mărime, este situl Asociaţiei Bibliofililor Universali, ABU, http://abu.cnam.fr, realizat prin contribuţia benevolă a membrilor asociaţiei, şi care conţine, pe lîngă textele autorilor francezi aparţinînd domeniului public (de la textele Evului Mediu la cele ale secolului al XIX-lea, în general), dicţionare diverse (de substantive comune, prenume etc., întîlnite într-unul sau altul din aceste texte), şi opere în franceză ale autorilor importanţi englezi şi germani clasici.
Un site impresionant, conţinînd deopotrivă link-uri spre texte aparţinînd altor situri, şi documente proprii, precum şi un anuar de situri pentru literaturi în alte limbi, este http://un2sg4.unige.ch/ athena, realizat de Pierre Perroud. Pe lîngă opere complete şi referinţe clasice, el repertoriază şi texte de autori puţin cunoscuţi, nu numai scriitori, dar şi autori de texte ştiinţifice sau politice (Charles Briot, Paul Broco, Charles de Gaulle, de exemplu) şi chiar cîţiva autori contemporani.
Colecţia electronică a Bibliotecii Naţionale a Canadei, http://www.nlc-bnc. ca, cuprinde reviste, cărţi, prezentări tematice, partituri, înregistrări istorice aparţinînd patrimoniului canadian, dar şi informaţii şi resurse ample despre literatura pentru tineret sau s.f.-ul.
O iniţiativă aparţinînd de data aceasta Ministerului Francez al Afacerilor Externe, mai precis, Spaţiului Cultural, găzduit pe situl acestuia, o reprezintă Mica bibliotecă portativă. Este vorba de o antologie de texte, în general de mică întindere, din literatura franceză şi nu numai, alcătuită de Olivier D.J. Tableau, în care putem găsi, alături de omniprezenţii Balzac, Baudelaire, Diderot, Lamartine, Stendhal, Eugen Sue, Féval (poate părea paradoxal, dar aceştia din urmă au un tot atît de mare succes pe Internet ca şi confraţii lor privilegiaţi de Academie şi de gusturile criticilor) şi Proust (prezent cu Du côté de chez Swann), Radiguet, poeţi simbolişti, marchizul de Sade (cu Les infortunes de la vertu)...
Pentru cei interesaţi de literatura franceză veche, recomandăm situl Laboratorului de Franceză Veche din cadrul Universităţii din Ottawa, http://www. uottawa.ca/academic/arts/lfa. Aici, în afară de textele de referinţă, prezente în mai multe versiuni, conform manuscriselor folosite, avem la îndemînă şi explicaţii de gramatică şi lexic aplicate, indexuri de ocurenţă a unor cuvinte şi indicaţii bibliografice.
O antologie de literatură contemporană, născută din frustrarea "de ne pas trouver de renseignements en français sur certains écrivains", este http:// authologies.free.fr. Prin urmare, aici putem găsi referinţe şi extrase din autori puţin promovaţi pe siturile franceze: Italo Calvino, Wilkie Collins, Milorad Pavic, John Irving şi alţii, scriitori "dits "mineurs" que d'autres dits "majeurs"". Fiecare beneficiind de o scurtă prezentare, bibliografie, comentarii la cîteva din cărţile importante şi link-uri spre situri cu extrase, documente sau studii.
Tot o antologie, de data aceasta de poezie, unde putem descoperi fragmente sau poeme ale unor autori moderni sau chiar contemporani, este Le Club des poètes, http://www.franceweb.fr/poesie, ca texte sau fragmente sonore (printre autori: Apollinaire, Aragon, Artaud, Louise Labé, Paul Claudel). Situl conţine în plus un cenaclu şi o secţiune destinată poeziei pentru copii.
Web-ul francez, însă, este extrem de bogat în situri cu caracter pedagogic, conţinînd operele în general recomandate de canon. Unul din acestea, http:// www.swarthmore.edu/Humanities/clicnet, este realizat de Carole Netter pentru studenţii interesaţi de învăţarea limbii franceze, de la Universitatea Swarthmore, Pennsylvania. Pe lîngă autorii clasici, acesta propune şi fragmente din autori contemporani francofoni (francezi, marocani, canadieni ş.a.m.d.).
Un site realizat prin preluarea şi dezvoltarea iniţiativelor culturale ale lui Jules Ferry, ministru francez al Instrucţiei Publice între 1879 şi 1883, ale cărui reforme încercau să transforme cunoaşterea (cultura franceză) într-un bun gratuit şi universal, găsim la http:// www.julesferry.com. Aproximativ 300 de opere literare clasice (nu numai franceze, dar în limba franceză) dau, şi prin selecţia autorilor, măsura atitudinii conservatoare a sitului.
De acelaşi tip (opere clasice, canonizate, în cea mai mare parte), dar aparţinînd unei iniţiative locale, Bibliotecii Municipale din Lisieux, este şi Biblioteca electronică din Lisieux, http://bmlisieux.com. Pe lîngă Mallarmé, Baudelaire, Balzac, Gautier, autori studiaţi la şcoală, situl din Lisieux ne propune şi texte ale unor autori de raft secund: Saint-Hilaire, Octave Mirabeau, Léon Bloy...
În aceeaşi veselă tovărăşie a rafturilor şi rangurilor bătrînelor biblioteci, vă supunem atenţiei şi o mică antologie de Comptines, chansons et poèsies pe situl http://www.momes.net, în care, grupate pe teme, descoperim poezioare pentru copii despre cele mai neaşteptate lucruri (de la animale, clasate cu atenţie, apă, personaje, jocuri pentru degeţele, numărători, poezioare despre timpul care trece, fructe şi legume, vînt, mamă, tată şi întreaga familie, pentru cînd te prezinţi, despre haine, şi tot aşa).
În final, pour la bonne bouche, iată un site de literatură veche în... n-o să credeţi, limba latină : http://www.fh-augsburg.de/Îharsch/augustana.html. Aici aflăm că "AppleMac et Netscape his paginis optimum visum dant" şi că "hae paginae proponent Musa adiuvante in lingua Latina". Situl conţine texte şi cronologii ("facta et ficta") pentru literatura latină şi greacă, în limba latină, dar şi, revenind în zona limbilor moderne, literatură engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă, în limbile respective, înaintînd pînă la începutul secolului XX. De la Jurămintele de la Strasbourg la poeziile lui Apollinaire, nu atît literatura franceză este protagonista, ci, în felul acesta aplicat şi vag glumeţ, limba literară franceză. Acelaşi lucru întîmplîndu-se şi în cazul celorlalte secţiuni.
"Bibliotheca laudanda", şi noi, deşi doar hospites carissimos în lumea *pdf, *htm şi a celorlalte soluţii tehnice de facilitare a accesului la cărţi, nu putem să nu observăm bătăliile canonice, egalizarea valorică a autorilor care capătă cu toţii drept de cetate în enciclopedia pe care o reprezintă printre altele Internetul.