dar noaptea trezit din trezia cea tristă
văzui desenat pe un cer de opal
un alb cocostîrc mişcătoare batistă
tăind europa în zbor triumfal

în aerul plin de o blîndă mirare
lucea nestemata uitatului crez
iar cete de îngeri în albe stihare
cîntau o colindă în grai bavarez

şi poate chemat de suava zăpadă
cernută pe creştetul munţilor alpi
un cîine bălan alerga prin livadă
lătrînd amical după fluturii albi