Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Mircea Iorgulescu se desparte de cronica literară



În revista 22 din 17-23 februarie, dl Mircea Iorgulescu îşi ia, aşa-zicînd, rămas bun de la cronica literară pe care a susţinut-o cu începere din noiembrie 2001. “A fost rubrica de acest tip cu cea mai lungă durată din «cariera» mea de publicist”, scrie criticul, fără a preciza totuşi motivele renunţării. Mai ales că rubrica din 22 “a fost prima şi singura mea «cronică literară» integral liberă”. Nu putem decît să regretăm dispariţia unei pagini pe care o citeam cu atenţie şi interes în fiecare număr al revistei conduse de d-na Gabriela Adameşteanu. Cel din urmă articol al d-lui Iorgulescu este consacrat volumului de memorii al colegului nostru de redacţie, G. Dimisianu, Amintiri şi portrete literare. Cu ocazia post-scriptum-ului de despărţire, dl Iorgulescu îşi relatează precedenta încercare cronicărească din România literară, sfîrşită în colapsul cultural din vara lui 1971. * O bună publicaţie culturală (am mai spus-o) este Semn care apare la Bălţi, în Basarabia. Numărul 3-4 din 2003 conţine un excepţional interviu cu E. Coşeriu (liceean la Bălţi, el însuşi, cu multe decenii în urmă). E vorba de o a doua parte a unei discuţii purtată de regretatul lingvist cu M. Şleahtiţchi, Gh. Popa şi N. Leahu (prima parte a apărut în Semn, nr. 3-4, 1998) în luna mai 2001, cu un an şi cîteva luni înainte de moartea sa (sept. 2002), cînd s-a aflat la Universitatea “Alecu Russo”, cu prilejul unui colocviu internaţional de filologie. Semnalăm şi un comentariu al domnului Gh. Popa despre scrierea cu â din a sau cu î din i, foarte interesant din multe puncte de vedere. În fine, editorialul redactorului-şef, Nicolae Leahu, se referă la crearea în Republica Moldova a unei Uniuni a Scriitorilor inspirate de preşedintele Voronin. Pe drept cuvînt afirmă dl Leahu că iniţiatorii proiectului, doi pseudoscriitori, n-aveau de fapt ce căuta într-o Uniune a Scriitorilor. Ne aducem aminte de Uniunea Scriitorilor Comunişti pusă la cale cîndva de Ion Lăncrănjan şi de alţi nemulţumiţi de asociaţia de breaslă existentă. Şi lor li se potrivea remarca de astăzi a d-lui Leahu. * A murit Nae Bădulescu, la 42 de ani, jurnalist talentat şi om integru, reporter de radio, la Europa Liberă şi B.B.C. Un necrolog simplu şi impresionant a publicat d-na Sabina Fati în Evenimentul zilei, reluat în Observator cultural din 17-23 februarie. D-na Fati reaminteşte că fostul ei coleg îşi încheia emisiunile radiofonice cu formula A fost Nae Bădulescu. A fost, cu adevărat. * În Oglinda literar| din februarie, d-na Magda Ursache publică pe spatele primei coperte un fel de editorial intitulat Etern fascinanta Românie, în care e vorba despre “sfărîmarea statuilor la noi, boală veche”, mai exact despre o temă devenită marota unor critici şi anume iconoclastia ce s-ar fi generalizat după 1989. Doamna Ursache confundă şi ea revizuirea cu iconoclastia. Şi sare în apărarea lui M. Eliade, una din cele mai recente şi constante victime a sfărîmătorilor de statui. Nu sîntem pentru corectitudine politică, dar asta nu înseamnă că ni se pare normal să ascundem aspecte neplăcute din trecutul unor scriitori. Lasă că o parte din acuzele pe care d-na Ursache le găseşte puse pe seama lui Eliade sînt mai degrabă inventate de autoarea articolului. Problema e că dacă nu admitem că Eliade a scris articole antisemite (indiferent de faptul că Oscar Lemnaru îl numea “huligan mistic”) ori că Nichifor Crainic a reprezentat extrema dreaptă interbelică (indiferent de jubilaţia lui S. Brucan la arestarea lui!), o discuţie serioasă nu poate avea loc. Atitudinile lor trebuie eventual explicate istoric, nu “apărate” de “detractori”. Cum să aperi ideile legionare din tînărul Noica? Ori pe Ion Barbu care i-a închinat cîteva versuri lui Hitler, înlocuind apoi adresantul cu Bălcescu? Citind pe pagina următoare a revistei un fragment (al zecelea) dintr-un amplu studiu (serial!) despre ororile comise de evrei în Basarabia anilor ^40 ai secolului XX, nu ne mai mirăm de nimic. Poate doar de convingerea pe care şi-o afirmă rituos dl Vlad Sorianu, în interviul acordat revistei, cum că “în condiţiile globalizării, majorul şi minorul vor mai depinde într-o măsură nesemnificativă de ceea ce este autohton”. Ei, Doamne!



Cotidianele şi restructurarea



După cum a anunţat în premieră ziarul ADEVĂRUL, în ediţia din 26 februarie, Talpeş, omul lui Iliescu – vicepremierul lui Năstase” anunţă cotidianul condus de Cristian Tudor Popescu, într-o relatare de primă pagină. Iată însă că în aceeaşi ediţie a ziarului, Adrian Ursu încearcă să ofere o explicaţie a schimbărilor din cabinetul Năstase sub titlul Guvernul cu pene de struţ: „Un document secret din mapele membrilor Delegaţiei Permanente a PSD, vorbea despre necesitatea promovării unei diversiuni după eşecul de la Bruxelles de acum două săptămîni. Soluţia propusă: relansarea discuţiei despre vicepremieri (cin’ să fie, cîţi să fie, mister, suspans). După şase zile în care speculaţiile au fost lăsate să bîntuie slobode prin mediile politice şi jurnalistice, sîmbătă, pe malul Snagovului, Adrian Năstase a lansat la apă cele trei bărcuţe de hîrtie cu numele lui Talpeş, Rus şi Popescu. O încununare a acţiunii de deturnare a atenţiei publicului de la amendamentele critice ale Parlamentului European către mai spectaculoasele reaşezări de forţe de prin guvernul de la Bucureşti. Dincolo de acest efect, toată restructurarea cabinetului Năstase n-are mare legătură cu sporirea eficienţei Executivului în perspectiva integrării. Din păcate, ea e doar o repoziţionare în perspectiva alegerilor.” E de părere editorialistul Adevărului. * „Măcar învîrte-i, drace!” îşi intitulează Cornel Nistorescu, citînd o zicală, comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI: „Comedia restructurărilor guvernamentale continuă, fiind una dintre bolile străvechi ale puterii de la Bucureşti. Între o Uniune Europeană dezamăgită de absenţa progreselor notabile şi o populaţie sărăcită şi exasperată de corupţie, guvernul Năstase încearcă să se salveze prin acelaşi teatru ieftin, jucat şi înainte de venirea comuniştilor la putere, dar şi în toţi anii de domnie ai acestora.” * În ZIUA, Dan Pavel anunţă profetic în editorialul său intitulat Triplu salt mortal – PSD: „Repet, ca şi în alte editoriale, va veni la putere o nouă forţă. Mă opreşte lumea la metrou, pe stradă, în aeroport, îmi trimit mulţi e-mail-uri ca să vorbesc. În curînd, voi spune deschis care este ea.” Cît de curînd? Fiindcă dacă ţinem seamă de tonul ca din Evanghelii al editorialistului, n-ar fi de mirare să aflăm care va fi acea forţă, după alegeri. * Ziua pe prima pagină: „IMAS-ul Cancelarului Teodorescu, de rîsul curcilor”. Evenimentului zilei: „Institutul cancelarului Alin Teodorescu a scos PSD cînd la 36%, cînd la 50%. IMAS a dat cu sondaju-n fasole”. Care e explicaţia asemănării dintre titluri? Cele două ziare au primit două variante, cu patru explicaţii, ale ultimului sondaj IMAS, în care partidul de guvernămînt apare în grafice cînd cu 36%, cînd cu 50%, după metodologia întrebuinţată. * Despre acelaşi sondaj, Adevărul afirmă: „Becali şi Roberts – manechinele de primăvară ale IMAS” deoarece Gigi Becali şi Lia Roberts par a fi intrat în cărţile preferinţelor alegătorilor. * Comentarii de partide după anunţata restructurare a guvernului: PD – „Guvernul s-a predat Palatului Cotroceni”. PUR – „Echilibrare a forţelor între Cotroceni şi Palatul Victoria.” PNL – „O umflare a birocraţiei.” PSD – prin gura lui Dan Matei Agathon: „Ioan Talpeş e un consilier al PSD”. * Mai multe ziare centrale îşi anunţă cititorii că Tony Blair a fost boschetar. Şi asta citîndu-l pe purtătorul de cuvînt al premierului britanic. Acesta a recunoscut că Blair a dormit pe o bancă din-

tr-un parc public atunci cînd a venit la Londra. Pe atunci, Tony Blair nu visa să devină premier, ci spera să devină vedetă a muzicii rock. * Cum luptă bulgarii împotriva corupţiei? Evenimentului zilei ne informează că guvernul de la Sofia a prezentat parlamentului un proiect de lege potrivit căruia locuinţele şi alte imobile aflate în proprietatea persoanelor suspectate de activităţi ilegale pot fi confiscate de stat. Deocamdată, parlamentul nu se lasă convins, dar e un punct de plecare.



Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara