Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Cîini pentru export



În FAMILIA orădeană din ianuarie, dl Mircea Morariu scrie o recenzie despre cele trei volume din Jurnalul d-nei Monica Lovinescu de la Humanitas. Sigur că le-am citit cu toţii (volumul al III-lea a primit Premiul pentru Cartea Anului pe 2003 al României literare) şi că notele autoarei ne erau cunoscute. Dar, aşa cum spicuieşte recenzentul anumite pasaje, ne devine evident un lucru peste care am trecut prea uşor la lectura volumelor. Se ştie că d-na Lovinescu, prezenţă emblematică din 1962 în 1992 la Radio Europa Liberă (dl Morariu scrie recenzia, coincidenţă!, exact în zilele în care se anunţă încetarea funcţionării postului de radio), a fost o ţintă permanentă a regimului comunist. A fost bătută, în faţa casei, de indivizi puşi la cale de Securitate, din ordinul lui Ceauşescu. Responsabilii de ieri cu Europa Liberă şi cu acţiunile de peste hotare ale Securităţii trăiesc, bine-merci, apăraţi de o imunitate de care d-na Lovinescu n-a beneficiat niciodată. Postului de radio i s-au recunoscut oficial meritele în lupta anticomunistă şi unii dintre redactorii lui, aceia încă în funcţie acum doi ani, au fost decoraţi de către preşedintele Iliescu, într-o festivitate de la Palatul Cotroceni. Acest gest n-a avut nici o urmare în privinţa tragerii la răspundere a celor care au ordonat asasinarea (din fericire, eşuată) a d-nei Lovinescu ori linşajul ei moral. Şi nu e vorba numai de foştii ofiţeri de Securitate. E vorba de oameni (scriitori!) care au atacat-o în mod necinstit şi mincinos pe d-na Lovinescu în articole pe cît de faimoase, pe atît de odioase, găzduite de oficine ale instituţiei de represiune din regimul Ceauşescu precum Flacăra ori Săptămîna. Unul dintre cei care au împroşcat-o cu noroi pe d-na Lovinescu este chiar Adrian Păunescu, redactorul şef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator PSM şi, bag mîna în foc, viitor senator PRM. Altul, dl Paul Everac, a fost al treilea director general al Televiziunii Române de după Revoluţie. Ca răsplată pentru pamfletul Baba la uluci, publicat tot în Flacăra. Revistă în care dl Dinu Săraru (cine altul decît actualul director general al Teatrului Naţional din Bucureşti?) a publicat un interviu pe de-a-ntregul fals cu mama d-lui Virgil Ierunca (şi el bête noire a regimului), Maria Untaru. E bizar (sau nu e?) că toţi aceşti indivizi au profitat din plin de revoluţia anticomunistă ca să ajungă în funcţii şi la onoruri pe care nici că le visau, oricît l-ar fi slujit, în regimul lui Ceauşescu. Căile istoriei sînt cîteodată la fel de misterioase ca ale lui Dumnezeu. * ARCA (nr. 1-2-3 din 2004) vine cu mai multe lucruri demne de atenţie. Spicuim: un lung studiu al d-lui Iulian Negrilă despre Ioan Slavici – jurnalist (ce e drept, în pofida titlului, în studiu e vorba mai mult despre memorialist şi nuvelist decît despre autorul acelor articole politice care i-au scandalizat, între alţii, pe Goga şi Călinescu, şi care ar trebui astăzi “revizuite” dintr-o perspectivă mai tolerantă), un interviu cu dl Mircea Mihăieş şi cîteva remarcabile poeme ale d-lui Ioan Moldovan, redactorul şef al Familiei orădene. Dintre aceste poeme, unul evocă liric o călătorie a poetului, într-o Dacie, cu dl Manolescu (Nicolae?), din care pasagerii coboară precipitat din pricina unui taifun. Cronicarul l-a întrebat pe dl Manolescu dacă există în ficţiunea lirică a d-lui Moldovan vreo sămînţă de adevăr. Da, a răspuns dl Manolescu, acum vreo zece ani, venind de la Timişoara prin Lugoj la Deva (zona Aradului unde apare Arca), a văzut un turbion smulgînd cazanele de la o fabrică şi rostogolind asfaltul de pe străzile din Subcetate Deva. Doar că nu-şi amintea că în maşină să fi fost şi poetul Moldovan. * ”Candidatul PNŢ la primăria Iaşi s-a gîndit să se laude că el o să mărească bugetul local, exportînd, cu 20 euro bucata, cîini vagabonzi unor popoare care au nevoie de aşa ceva. Dom^le, bună idee, dar măcar covrigii din coadă să-i păstreze în ţară ca să aibă ce da poporului în caz că, prin absurd, iese primar” (ACADEMIA CAŢAVENCU, 9-15 martie).



Pupat Ceauşescu, în presă



Cum se simte că am intrat într-un an electoral! Ziarele cotidiene încep să nu mai aibă loc pe pagina întîi pentru toate dezvăluirile şi anchetele pe care le publică. ZIUA publică în exclusivitate o anchetă incendiară intitulată: Incest şi şantaj la procuror. Din lunga serie a subtitlurilor reţinem doar cîteva: Şeful PNA Bihor a devenit o marionetă în mîinile organizaţiei judeţene a PSD * Procurorul Ioan Moldovan reacţionează la comandă politică, pentru că poate fi şantajat foarte uşor * Ziua deţine o înregistrare audio care demonstrează că Moldovan se face vinovat de incest * Declaraţiile aparţin fostului şef al Serviciului de Reanimare din cadrul Spitalului Zalău, Viorel Chifu * Acesta a tratat-o pe fiica procurorului în urma a două tentative de sinucidere * Potrivit medicului, fata ar fi rămas însărcinată cu propriul tată”. Cronicarul nu vrea să minimalizeze o anchetă, dar dacă singura mărturie pe care se bizuie ea, aceea a fostului şef al serviciului de reanimare al Spitalului din Zalău, e o acuzaţie fără acoperire * În acelaşi număr al ziarului citat, sub titlul „Catedrala vrajbei”, Sorin Roşca Stănescu se întreabă ce ar fi costat dacă problema amplasării catedralei metropolitane din Bucureşti ar fi făcut obiectul unui referendum sau cel puţin al unui sondaj de opinie. „O nimica toată faţă de cît cheltuie partidele pe sondaje politice în acest an electoral. Dar nu s-a dorit acest lucru.” Foarte interesant scenariul produs de Sorin Roşca Stănescu. Că PSD, care susţine amplasarea Catedralei Mîntuirii Neamului în Parcul Carol, ar face asta deoarece ar şti că nu-l poate învinge pe Traian Băsescu în Bucureşti. Actualul primar al Capitalei e împotriva acestui proiect, după cum se ştie. În schimb, pentru alegătorii din ţară amplasarea Catedralei ar fi indiferentă, astfel că ţara ar susţine dorinţa Sfîntului Sinod ca acest edificiu să fie ridicat în Parcul Carol. În termeni electorali, e de părere Sorin Roşca Stănescu, partidul de guvernămînt îşi planifică o pierdere în Bucureşti în numele unui beneficiu la nivelul întregii ţări în care contează mai mult ridicarea Catedralei decît locul unde aceasta se va afla. * Din ADEVĂRUL aflăm următoarele: „Pe motiv că pietruiesc un drum / Marian Oprişan şi Prunache, afaceristul său de partid, au îngropat în mocirlă 4,6 miliarde de lei”. Marian Oprişan şi-a făcut mîna şi îngropînd în nisip gazonul pe care trebuia să-l planteze pe Stadionul Naţional înaintea meciului cu Danemarca, aşa că ce mai contează un amărît de drum comunal? * EVENIMENTUL ZILEI dă publicităţii articole semnate, separat sau în colaborare, de cîţiva dintre puternicii zilei de azi pentru glorificarea puterii absolute de pînă în decembrie ’89 a lui Ceauşescu. La categoria miniştri îi descoperim pe Adrian Năstase, pe Hildegard Puwak, pe Ioan Mircea Paşcu, ca şi pe noul cooptat în guvern Ioan Talpeş. Nu lipsesc de aici nici actualul preşedinte al României, guvernatorul Băncii Naţionale, Mircea Hamza, şeful Biroului de presă al Senatului, Eugen Dijmărescu, Alin Teodorescu, actualul liberal Teodor Meleşcanu etc. Pe această temă Cornel Nistorescu îşi intitulează comentariul zilei Atleţii comunismului: „Structurile de putere ale societăţii totalitare au devenit pepinieră pentru vedetele politice ale României democratice. Aceleaşi personaje care proslăveau comunismul şi pe conducătorul iubit sunt acum mari fani ai democraţiei. Cu o singură condiţie: să ocupe aceeaşi poziţie avantajoasă în aparatul de stat! (...) O călătorie în timp ne arată ce prefaceri spectaculoase s-au produs nu doar în statutul material al unor corifei ai comunismului. Dar şi în cel intelectual! Atleţii comunismului au devenit campionii democraţiei.” Noi să fim sănătoşi, că pînă mai deunăzi singurii atleţi cunoscuţi ai comunismului erau unii dintre scriitori, ca şi cum regimul Ceauşescu pe sprijinul lor şi-ar fi ridicat puterea.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara