În hebdomadarul Die Zeitscriitoarea Kathrin Passig îşi descrie cu sinceritate experienţa lecturii de cărţi pe suport electronic (să le spunem E-cărţi ca replică la E-book-uri), mărturisind că pe măsură ce cumpără tot mai puţine cărţi tipărite citeşte tot mai multe E-cărţi. Paradoxul autoarea şi-l explică astfel: în 2009 a citit 30 de volume pe hîrtie, pentru ca din 2012 să-şi cumpere primul Kindle, urmarea fiind că în 2011 a citit 40 de titluri, în 2012 – 74 de titluri şi în 2013 – 80 de titluri, toate pe ecran cu pixeli. Marea deosebire pe care o constată Kathrin Passig e că lectura unor astfel de texte nu se mai face pînă la capăt, ci pe sărite şi cu atenţia îndreptată mai puţin spre firul epic. Cărţile se citesc mai repede şi deopotrivă mai superficial. Mai mult, deznodămîntul şi intriga cărţii cad pe planul al doilea, întîietate avînd dispoziţia lecturii, care constă în relaxarea dată de nişte pagini pe care le poţi citi şi pe întuneric. Mărturisirea scriitoarei germane confirmă bănuiala că mediul tehnologic schimbă într-un fel calitatea lecturii, efortul minţii cerut de o pagină electronică fiind de alt grad decît cel impus de literele tipărite. Mediul modifică nu doarmesajul, dar şi starea de spirit.