Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica Traducerilor:
26 de ani de pontificat de Stan Velea


La Editura Fundaţiei "România de mâine", a apărut o carte care îmbină fericit şi incitant încă de pe copertă poziţia supremă a Pontifului catolic, Papa Ioan Paul al II-lea, cu simplitatea şi modestia adevărurilor maximale axiomatice, sugerate de titlul deloc pretenţios - Cugetări. Cu prestaţii meritorii în traducerea poeziei din Polonia contemporană, îngrijitorul ediţiei, Nicolae Mareş, semnează prefaţa, selecţia şi tălmăcirea în limba română a volumului.

Cercetător împătimit al vieţii şi activităţii Sfântului Părinte pe mai multe planuri, apelând frecvent la izvoare şi contacte nemijlocite. N. Mareş este cel mai profund cunoscător român al operei Suveranului Pontif. Informaţiile bogate cuprinse în cele două ediţii ale monografiei Ioan Paul al II-lea, Papă pentru mileniul al III-lea, tipărite în anii 2000 şi 2001, în studiile şi articolele apărute cu diferite prilejuri prin periodice, la care se adaugă poemele transpuse şi paragrafele excerptate din contribuţiile ecleziastice, întemeind documentar multitudinea şi cutezanţa problemelor abordate (punerea sub semnul discuţiei a originii româneşti a lui Karol Wojtyla, printre altele), stau dovadă.

La urma urmei, Cugetările în discuţie oferă şi ele pledoarii rezemate pe argumente solide în această direcţie. Fie şi numai specificarea scrupuloasă a predicilor şi a lucrărilor din care au fost alese propoziţiile, frazele şi pasajele reţinute presupun o lectură pregătitoare cu drept cuvânt impresionantă prin amploarea şi diversitatea ei. De aceea, o amănunţită trecere în revistă şi comentarea sensurilor concrete şi generalizante pe care le exprimă ar fi fastidioasă şi inutilă, cu adevărat interesantă şi atractivă dovedindu-se, în schimb, măsura în care maximele se adună într-o concepţie unitară, spre un sistem cu trimiteri pragmatice în viaţa aglomerărilor umane, care-i verifică valabilitatea şi consistenţa în desfăşurarea timpului.

Crescute pe solul fertil al unei culturi umaniste prin excelenţă, guvernată, era de aşteptat, de postulatele dintotdeauna ale sacerdoţiului, autorul le-a elaborat cu migală sub pintenul vremurilor nu o dată vitrege, de mai puţine ori favorabile, a căror amprentă o poartă, înglobând în subtext însăşi curgerea istoriei în toate manifestările existenţiale. în consecinţă, vor exprima de regulă imperative ale unor momente anume, în care sunt elaborate, şi tentativa unor soluţii cu bătaie mai lungă. Având drept obiectiv primatul credinţei în divinitate, Papa Ioan Paul al II-lea raportează totul la acest criteriu dătător de viaţă şi putere într-o lume bântuită de nedreptate, suferinţă şi alienare, în care oamenii răzbat din ce în ce mai greu spre lumina întremătoare a adevărului. Iată de ce îndrumările formulate în toate disciplinele ştiinţelor exacte şi ale umanioarelor îndeamnă spre dezvoltarea acestora, fiindcă progresul lor înseamnă descoperirea energiei necunoscute a universului, pusă în slujba omului care se apropie astfel de Dumnezeu şi Adevărul Primordial. Demersul trinitarist: ştiinţă, tehnică şi conştiinţă trebuie să salveze omul întreprinzător şi inventiv de spaimele propriilor creaţii. în acest scop, adevărurile ştiinţelor aplicate nu contrazic adevărurile de ultimă instanţă, filosofice, ale credinţei. Şi unele, şi altele sunt înfăptuiri ale omului, la rândul lui, ca şi natura în care se integrează, creaţie a divinităţii. Asemenea unor discipline teoretice, precum etica, metafizica şi religia ori cele artistice. Conlucrarea armonioasă a tuturor, convergând spre o finalitate comună, realizează avansul cunoaşterii omului care se identifică într-un tot creator cu adevărul despre el.

Cu argumente la fel de puternice sunt subliniate rolul şi însemnătatea culturii şi artei. Ca mod de viaţă şi existenţă, ele reprezintă entitatea umană care le înfăptuieşte, exprimându-se şi confirmându-se ca atare prin ele. Legătura dintre valorile spirituale, care fac obiectul preocupărilor cultural-artistice, şi cele materiale, promovate de ştiinţele pozitive, este nu numai virtual indestructibilă, excluzând din start subordonarea unora de către celelalte, aceasta indicând distrugerea păgubitoare a echilibrelor naturale, fireşti. Finalităţile educative ale culturii, susţine Pontiful, sunt în afara oricărei chestionări. Astfel Biserica, "mama artelor", îşi îndeplineşte menirea de apărător al omenirii împotriva sistemelor economice şi ideologice care subjugă conştiinţele şi le micşorează prin deformare posibilităţile creative. Este motivul pentru care omul "social" trebuie să-şi edifice în primul rând cultura şi arta adecvate, al căror model creştin, pe care îl propune Papa, îl ajută să-şi înfăptuiască pozitiv rostul pe pământ, acordând prioritatea cuvenită adevărului sprijinit pe frumos, etic şi pur. în acest context trihotomic, toate componentele: cultura, ştiinţa şi credinţa nu se exclud dogmatic şi maniheic una pe cealaltă, trebuind să conlucreze în chip ideal, dar cu mijloace şi pe căi diferite, ajutându-se reciproc în drumul comun spre aflarea adevărului în folosul omenirii. Adevăr pe care să-l răspândească în respectul pentru demnitatea şi libertatea conştiinţei individuale şi colective, în loc să-l impună cu forţa din exterior. Şi, în acelaşi mod, trebuie considerate şi artele raportate la triada amintită.

Citatele depistate cu râvnă vrednică de laudă din intervenţiile ocazionate de evenimentele majore ale istoriei concrete din zilele noastre se adună, iată, într-o structură coerentă şi pilduitoare prin adâncimea şi pragmatismul ideilor. Cugetările întrunesc, aşadar, exemplar şi rosturile sărbătoreşti ale împlinirii a 26 de ani de când Papa Ioan Paul al II-lea păstoreşte neabătut întru credinţă destinele Bisericii catolice. Printre manifestările consacrate în România acestui jubileu insolit, se înscrie la loc de cinste şi contribuţia lui Nicolae Mareş. Subliniate şi bogat ilustrate prin numeroase exemple, reliefurile conceptuale întregesc concludent fizionomia complexă a unui cărturar de excepţie, a unei personalităţi cu merite mai mult decât notabile în istoria prezentului.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara